Poezie
Moartea nu moare
1 min lectură·
Mediu
Moartea nu moare.
Este eternă amintire.
Moartea nu moare.
Este viață ce vrea să respire.
Moartea nu moare.
Este umbra care trece printre morminte
Căutând pe cine lipsește de prin cimitire.
Moartea nu moare.
Este degetul mare, acuzatorul,
Și degetul arătător,
Adică dorul.
Moartea nu moare.
Este ploaia care nu schimbă nimic.
Visul care aduce stele în plic.
Moartea nu moare.
Este firul de iarbă.
Totdeauna în zori
Plin de culoare.
Moartea nu moare.
Se preface numai.
Și-o doare.
023299
0
Dupa parerea mea compozitia nu cred trebuia incadrata la "Poezii".
Daca ne gandim de stilul de a scrie al lui Cioran, putem spune despre el ca era un filozof cu porniri poetice; in proza lui putem identifica usor foarte multe figuri de stil.Dar el in fond nu a fost poet; nu avea rigoarea necesara...
Este si cazul acestui text (doar al acestui text! am citit poezii scrise de dumneavoastra :) ).
P.S.
Am si eu o poezie pe tema mortii; se cheama "Inteleptului (Mortii)"