Poezie
Am doi ochi
1 min lectură·
Mediu
Am doi ochi de ciclop.
Pe fiecare îl port pe câte o frunte.
Unul privește miop,
Celălalt poartă sprânceana
Ca pe o coamă de munte.
Un ochi într-o câmpie.
Privește atent către turme
Păscânde-n costișă.
Celălalt ochi, galbena glie
Cosită atent în chip de pastișă
Rescrisă an de an insistent.
Am doi ochi de ciclop.
Unul mi-l ascund în palmă
Să nu vadă decât când o deschid
Decât ceea ce cu mâna prind.
Celălalt caută noaptea în stele
Constelațiile neinventate de marinari
Să se poată regăsi în alte ere.
Am doi ochi de ciclop.
Unul râde cu gura până la urechi.
Este actorul celebru ce știe și poate
Să imite toate bucuriile neinventate.
Celălalt plânge cu lacrimi de sânge.
Deși nu știe de ce suferă este mereu trist
Și refuză să stea deschis pe altă frunte.
001428
0