Poezie
Mesaj de pe pod
1 min lectură·
Mediu
Îți amintești cum seara mergeam
Trecând podul palmei spre margini?
Din valuri priveam linia vieții.
Frunze căprui pluteau prin ochii tăi.
În păr îmi ascundeai trupul copt,
Ca într-o toamnă cu fructe.
Amândoi eram marea plină de corăbii
Căutând insistent Muntele Arrarat
Când în palma mea, când în a ta.
Uite, îți trimit o fotografie cu toate
Nopțile electrificate în galben,
În mov, în auriu, în rogvaiv...
Înțelege că pentru mine cuvintele tale
Sunt toate încifrate cu sensuri
De înțelesuri scrise fictiv.
062
0
