NMnica mădălina
Verificat@nica-madalina
.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
pe scurt și cu ceva
cred că ar merita scris cu majuscule. numele volumului, adică.
apoi, ar fi ceva să lipsească virgulele dinntre subiective și principale.
un început ceva mai inteligibil nu ar strica.
de apreciat ar fi și renunțarea la comparații șablon, de genul celei cu pasărea phoenix, mai ales că acolo este vorba de o mișcare, nu de o renaștere din cenușă.
de admirat este gestul de a scrie despre o care. ceea ce lasă de dorit, însă, rămâne felul în care se întâmplă asta.
cu părere de rău.
cred că ar merita scris cu majuscule. numele volumului, adică.
apoi, ar fi ceva să lipsească virgulele dinntre subiective și principale.
un început ceva mai inteligibil nu ar strica.
de apreciat ar fi și renunțarea la comparații șablon, de genul celei cu pasărea phoenix, mai ales că acolo este vorba de o mișcare, nu de o renaștere din cenușă.
de admirat este gestul de a scrie despre o care. ceea ce lasă de dorit, însă, rămâne felul în care se întâmplă asta.
cu părere de rău.
Pe textul:
„Zeno Ghițulescu - lupta cu îngerul și căderea în sine" de Plopeanu Petrache
Recomandat0 suflu
Contextchiar dacă și titlul anterior relua ceva deja existent în text, lucru cu care, cum am mai zis, nu-s de acord, în special când este vorba despre texte scurte,
în lipsă de alt titlu, cel anterior e parcă mai potrivit.
cel de acum, ce-i drept, e mai comercial.
și tocmai de asta am intrat să spun. săerând că miza nu e pe \"a lua ochiul\", ci pe a-l face să nu se închidă, la sfârșit.
în lipsă de alt titlu, cel anterior e parcă mai potrivit.
cel de acum, ce-i drept, e mai comercial.
și tocmai de asta am intrat să spun. săerând că miza nu e pe \"a lua ochiul\", ci pe a-l face să nu se închidă, la sfârșit.
Pe textul:
„Un film porno romantic" de Adrian Suciu
0 suflu
Contextcum urări am mai făcut, cu altă ocazie, mă rezum să repet, aici și așa, felicitările.
Pe textul:
„Destulă pace pentru un război" de Eugenia Reiter
Recomandat0 suflu
Contextcu speranța că-ți va fi, pe deplin, într-un ceas bun. și cu nerăbdarea să citesc, pentru a descoperi, printre altele, cât poetic ai păstrat în proză.
Pe textul:
„Invitație la tîrgul de carte" de Catalin Pavel
Recomandat0 suflu
Contextnu spuneam că acord prioritate confesivului, în raport cu încercările tale suprarealiste.
speram că e subînțeles în acel \"însăilate\" că textele tale suprarealiste din ultima vreme nu mai sunt așa reușite, că par să nu mai aibă mesaj, că se rezumă la o sumă de imagini. sau, mai nuanțat spus, că mesajul din ele nu mai răzbate așa cum îți reușea într-o vreme.
așa că diferența de palier marchează, pentru mine, în acest caz, cu ocazia acestui text, o diferență calitativă a discursului însuși.
speram că e subînțeles în acel \"însăilate\" că textele tale suprarealiste din ultima vreme nu mai sunt așa reușite, că par să nu mai aibă mesaj, că se rezumă la o sumă de imagini. sau, mai nuanțat spus, că mesajul din ele nu mai răzbate așa cum îți reușea într-o vreme.
așa că diferența de palier marchează, pentru mine, în acest caz, cu ocazia acestui text, o diferență calitativă a discursului însuși.
Pe textul:
„mărci înregistrate" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextnu mă surpinde faptul că te prinde mai bine acest tip de discurs, în sensul că se remarcă o mână mai fermă care-l conduce. mai fermă, culmea, decât mâna din textele supra, care te reprezentau, o lungă bucată de timp.
și textul ăsta necesită retușuri, însă plusul de firesc din el, la fel cum tonul, îl fac mai convingător decât textele din ultima vreme, în care se simțea însumarea, chiar însăilarea unor imagini. aici se simte curgerea unui mesaj.
și textul ăsta necesită retușuri, însă plusul de firesc din el, la fel cum tonul, îl fac mai convingător decât textele din ultima vreme, în care se simțea însumarea, chiar însăilarea unor imagini. aici se simte curgerea unui mesaj.
Pe textul:
„mărci înregistrate" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextuite, atunci, cum aș tăia eu, în scopul despre care ziceam în primul comentariu:
îmbrac mereu haine de război,
mă întăresc. mi-a ruginit armura.
o simt ca pe frunzele
ce ți se lipesc de frunte când plouă.
trosnesc încheieturile cu frigul dintre noi.
mi-e teamă că într-o zi o să îngheți
iarna o să își facă un culcuș
din sufletul tău și o să mor
închisă într-un morman de zăpadă.
arunc zalele astea și
nu-mi pasă dacă
din corpul meu rămâne cenușă.
o să te acoperi cu mine.
tot întunericul va dispărea
într-o aprindere de chibrit.
voi fi doar golul din fereastra ta.
(versul acela excesiv de lung strica mai tot, taind răbdarea cititorului, fiind o poticnire)
îmbrac mereu haine de război,
mă întăresc. mi-a ruginit armura.
o simt ca pe frunzele
ce ți se lipesc de frunte când plouă.
trosnesc încheieturile cu frigul dintre noi.
mi-e teamă că într-o zi o să îngheți
iarna o să își facă un culcuș
din sufletul tău și o să mor
închisă într-un morman de zăpadă.
arunc zalele astea și
nu-mi pasă dacă
din corpul meu rămâne cenușă.
o să te acoperi cu mine.
tot întunericul va dispărea
într-o aprindere de chibrit.
voi fi doar golul din fereastra ta.
(versul acela excesiv de lung strica mai tot, taind răbdarea cititorului, fiind o poticnire)
Pe textul:
„Transparent II" de Neagu Raluca
De îmbunătățit0 suflu
Contextcred că nu e de atelier. asta mai ales cât timp, rearanjat altfel, candoarea ar putea deveni mai convingătoare. un plus de hotărâre în decupare face mesajul mai vizibil.
ce-i drept, nu excelează cu nimic și e mult îmbunătățibil, dincolo de așezarea în pagină de care spuneam. dar până una alta e onest cu sine, are coerență în aria semantică aleasă și nu pică în șablon, chiar dacă se apropie, pe alocuri.
plus că în logica proprie, e scuturat de balast. are simplitate.
iar strofa de final, păstrând proporțiile, m-a trimit la un text al unui autor confirmat (nu dau nume, nu e nici măcar român), care nici măcar nu s-a obosit în acel text să încerce o transpunere, așa cum s-a încercat aici, ci doar a notat de câte chibrituri are nevoie și pentru ce anume.
de asta spun că nu e de atelier.
ce-i drept, nu excelează cu nimic și e mult îmbunătățibil, dincolo de așezarea în pagină de care spuneam. dar până una alta e onest cu sine, are coerență în aria semantică aleasă și nu pică în șablon, chiar dacă se apropie, pe alocuri.
plus că în logica proprie, e scuturat de balast. are simplitate.
iar strofa de final, păstrând proporțiile, m-a trimit la un text al unui autor confirmat (nu dau nume, nu e nici măcar român), care nici măcar nu s-a obosit în acel text să încerce o transpunere, așa cum s-a încercat aici, ci doar a notat de câte chibrituri are nevoie și pentru ce anume.
de asta spun că nu e de atelier.
Pe textul:
„Transparent II" de Neagu Raluca
De îmbunătățit0 suflu
Contexteu aș alege asta ca motto, dacă aș fi ottilia ardeleanu:
ceilalți mă văd
ca pe un fel de centaur
devenit legendă urbană
și aș lăsa să se vadă asta mai limpede în textele mele, dacă aș fi tu.
ceilalți mă văd
ca pe un fel de centaur
devenit legendă urbană
și aș lăsa să se vadă asta mai limpede în textele mele, dacă aș fi tu.
Pe textul:
„forță motrice" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextsteaua portocalie de la mine și de data asta, pentru că ai găsit, la nivel de vehicul (formă, ton, tehnică a articulării), un tertium ce părea non datur, pentru a spune mesajul de care te ții încă de pe la începuturi.
sunt pe fugă, de asta nu dezvolt.
sunt pe fugă, de asta nu dezvolt.
Pe textul:
„Dealul tău cu brândușe" de dorin cozan
Recomandat0 suflu
Contexteste ca acolo unde, cum zicea cineva, e nevoie de niște haos pentru a naște stele dansante.
sunt curioasă cum vor fi notele de după, când se reia respiratul și rămâne doar ordinea din cuvinte.
sunt curioasă cum vor fi notele de după, când se reia respiratul și rămâne doar ordinea din cuvinte.
Pe textul:
„note cu mere de trezit" de silvia caloianu
Recomandat0 suflu
Contextaici este tranșant și pentru asta aș da un vogue pe un davidoff, dar să fie slim, fără grosimi nenecesare:
iar noi continuam să ne îmbrățișam, să ne îmbrățișam
și-n tot acest timp oamenii
preferau să stea acasă și să ne arunce
banii de bilet la picioare.
ca ansamblu, este salvat de propria-i circularitate.
iar noi continuam să ne îmbrățișam, să ne îmbrățișam
și-n tot acest timp oamenii
preferau să stea acasă și să ne arunce
banii de bilet la picioare.
ca ansamblu, este salvat de propria-i circularitate.
Pe textul:
„Poeme marca Davidoff" de Carmen Sorescu
Recomandat0 suflu
Contextde atelier. pentru inconsistența evidentă, atât ca fond, cât și ca formă.
Pe textul:
„Ti-am citit un cantec" de Marius Chindris
0 suflu
Contextcu epiderma nu mă împac, în context. pentru că el, contextul, ca și mesajul, este tandru, iar epiderma este rece, și nu în sensul în care ar lega cu atmosfera înghețată, ci în sensul că este prea tehnic, ca și termen, raportat la ceea ce textul transmite.
de aceea am citit piele. plus că e un termen mai puțin pretențios, prin el însuși, decât epiderma.
de aceea am citit piele. plus că e un termen mai puțin pretențios, prin el însuși, decât epiderma.
Pe textul:
„Sunt defectă. Când ninge" de Luminita Suse
0 suflu
Contextîmi place cum ai făcut să funcționeze viiciunea textului cu italice în favoarea textului celuilalt. și apreciez, în acest sens, că le-ai delimitat astfel.
văd asta ca pe o recunoaștere a motorului și ca pe o respectare a lui.
mai ales că structural, lexical, semantic, imagistic (și din alte puncte de vedere) cele două \"jumătăți\" diferă considerabil.
cu alte cuvinte, cred că nu aveai cum le asambla altfel.
văd asta ca pe o recunoaștere a motorului și ca pe o respectare a lui.
mai ales că structural, lexical, semantic, imagistic (și din alte puncte de vedere) cele două \"jumătăți\" diferă considerabil.
cu alte cuvinte, cred că nu aveai cum le asambla altfel.
Pe textul:
„findin\' peter pan" de emilian valeriu pal
Recomandat0 suflu
Contextapreciez dovada de flexibilitate.
și, când spun asta, iau în considerare diferența aș zice chiar de stil dintre acest text și celelalte ale dvs.
este bine, cât timp a venit ca o nevoie auctorială, și nu sub presiunea lectorului, oricare ar fi el.
și am mai apreciat și felul în care ați modificat textul, pentru a-l așeza mai bine în locul său.
și, când spun asta, iau în considerare diferența aș zice chiar de stil dintre acest text și celelalte ale dvs.
este bine, cât timp a venit ca o nevoie auctorială, și nu sub presiunea lectorului, oricare ar fi el.
și am mai apreciat și felul în care ați modificat textul, pentru a-l așeza mai bine în locul său.
Pe textul:
„și totuși, am vorbit" de George Pașa
Recomandat0 suflu
Contextscuzele mele pentru erorile de tastare, pe care nu le mai precizez, sperând că rămâne inteligibil ceea ce am spus.
Pe textul:
„La cules de rodii în cartierul Rahova 20" de Anni- Lorei Mainka
Recomandat0 suflu
Contextacum două nopți am recitit toate fragmentele din la cules...
și mi-am zis să las semn cândva. și semnul să nu se refere la ceea ce apreciez în ele (puterea de a capta, cu tot ce presupune, atât șla nivel de fect, cât mai ales la nivel de cauză; nu dezvolt, pentru că știu că știi la ce anume mă refer). ci să se refere la ce anume am simtit că lipsește și că ar da un plus de cheag, o strângere de mână mai fermă, astfel încât drumul cititorului să fie parcurs mai în siguranță, împreună cu ceea ce spui.
am simțit lipsa unei povești centrale, care să fie sesizabilă cert și în jurul căreia să se miște rememorarea. fără ea, fragmentele, din păcate, devin interșanjabile, pot fi citite în orice ordine. iar asta e păcat, pentru că riscă să transforme tabloul în puzzle, chiar dacă unul a cărui reconstruire continuă este încântătoare.
mai știu și că demersul tău nu este finalizat. și aștept cu drag momentul acela. îmi păstrez mâna dreaptă liberă pentru atunci.
și mi-am zis să las semn cândva. și semnul să nu se refere la ceea ce apreciez în ele (puterea de a capta, cu tot ce presupune, atât șla nivel de fect, cât mai ales la nivel de cauză; nu dezvolt, pentru că știu că știi la ce anume mă refer). ci să se refere la ce anume am simtit că lipsește și că ar da un plus de cheag, o strângere de mână mai fermă, astfel încât drumul cititorului să fie parcurs mai în siguranță, împreună cu ceea ce spui.
am simțit lipsa unei povești centrale, care să fie sesizabilă cert și în jurul căreia să se miște rememorarea. fără ea, fragmentele, din păcate, devin interșanjabile, pot fi citite în orice ordine. iar asta e păcat, pentru că riscă să transforme tabloul în puzzle, chiar dacă unul a cărui reconstruire continuă este încântătoare.
mai știu și că demersul tău nu este finalizat. și aștept cu drag momentul acela. îmi păstrez mâna dreaptă liberă pentru atunci.
Pe textul:
„La cules de rodii în cartierul Rahova 20" de Anni- Lorei Mainka
Recomandat0 suflu
Context