Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Leru-i ler de trotuar

Ne-gândite treceri pe roșu

1 min lectură·
Mediu
Motto:
\"Care-i bărbatul pe care femeia îl urăște cel mai tare?
Îi zise diamantului într-o zi fierul pe tine te urăsc
mai mult ca toate căci mă atragi dar nu ești într-atâta
de puternic să mă ții legat de tine.\"

La început toate sunt bune...
nu mai știu cine a rostit aceste cuvinte
eu, tu, vreun dumnezeu străin cu implanturi
de indigo androgin suficient sieși mare
amator de apusuri verzi si pisici

Se făcuse subit noapte străzile se uneau
câte două într-o bigamă tendință de uitare
a firii pretins asfaltice inventam lumini
părinți adoptivi micului meu licurici în timp
ce mă opreau oameni albaștri să-mi vorbeasca
de o schelă ce plânge cu lacrimi de carton
populând betoanele cu iluzii si bezne

jupuiesc pielea cărților mele favorite
mă uit la Nietzsche asa gol si străveziu
ca un gând pervers mi se face dor
de înțelepciunea mea sângerand abundent
în matca unui izvor boit pe buze cu miere
053917
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
156
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

Negru Vladimir. “Leru-i ler de trotuar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/negru-vladimir/poezie/96638/leru-i-ler-de-trotuar

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@maria-prochipiucMP
Maria Prochipiuc
Faptul că la început toate sunt bune, deja percepi că vei trece totul la trecut, și nu contează cine și în ce moment a rostit aceste cuvinte, ce contează e că se conștientizează fenomenul, dar totul depinde de ce și cum urmează... Un poem stradal cu treceri pe roșu și cu pretinse tendințe de uitare, e așa o amestecare de stări, pe care vrei să le ascunzi dincolo de cuvinte. Un poem cu o tehnică picturală mustind a culori: negru, gri, lumină, albastru, metal, lichide, beznă, peste toate iluzii care jupuiesc pielea înțelepciunii unui gând pervers, înlocuind amarul cu boiaua buzelor. Nu-mi plac aceste versuri, percep răzvrătirea chiar și către cele sfinte, în semn că nu ești înțeles: eu, tu, vreun dumnezeu străin cu implanturi de indigo adrogin suficient sieși mare amator de apusuri verzi si pisici
0
@andu-moldovanAM
Andu Moldovan
Vladimir, poemul tau m-a lasat cu ochii la rosu, ca sa zic asa, si nu se mai facea verde, ca eu sunt mai disciplinat si nu trec pe rosu.
O abundenta de imagini atat de colorate incat marturisesc, pana la urma am uitat ce voiam sa-ti spun.
Intre trecerea pe rosu, indigoul androgin, apusurile verzi si oamenii albastri totusi ma opresc o clipa si exclam: Doamne, cine l-o fi suparat pe prietenul meu Vladi? Sper ca nu vreo pisica din acelea de care nu Dumnezeu e amator, ci strazile alea cu tendinte bigame de uitare.
Uff...
Numai bine!
Bobadil.
0
@simona-marcu-0009088SM
simona marcu
Peisaj industrial, senzatie de metal rece, o dezamagire din care nu mai poti iesi...Poem iconoclast cu betoane si schele, lucrat, aranjat, dar care mie, personal mi-a lasat un gust amar.Poate ca sunt eu suprasaturata de elemente de constructii.
Sau poate ca visez prea mult soare in iarna ce ma-ntuneca devreme.
Cu drag, miraj.
0
@elena-albuEA
Elena Albu
Si eu am trecut pe rosu.
Am inteles.
Ma bate gandul sa dispar, cel putin de pe site.
0
@negru-vladimirNV
Negru Vladimir
Marie... cumva m-ai prins... incerc sa ascund dar acest gest nu e unul voluntar ci apartine acelei tendinte umane spre detensionare... e pana la urma un automatism. Nu e vorba de razvratire fata de Dumnezeu... noi ne avem pe bune si stim fiecare ca dincolo de caderi si zboruri ne ramane doar iubirea... nu poate fi altfel.
Andu... leul ala rosu alchmic vorbind e intr-adevar puternic dar... nu e suparare, nu e vanatoare de pisici, e doar clipa traita... si tu stii cat de mare poate deveni o clipa daca o traiesti in intregime.
Pavel... poezia asta e scrisa in 5 minute si asta din cauza lui Nietzsche :)... Cioran? Tot respectul dar nu cred... orice stare care te creste te transforma totodata si de aici durerea re-asezarii oaselor intr-o noua configuratie... aceste momente nu sunt de indoiala ci de fragmentare a momentului de haos ce precede nasterea unui cosmos.
Siona... nu e dezamagire... nu e parere de rau... e asumarea unui drum si atat... fie ce o fi.
Elena... realitatea rosului nu implica existenta unui politai ci doar credinta ta ca ceea ce vezi e adevarat.
Va multumesc pentru trecere... si va mai astept.
0