Poezie
imaginar
1 min lectură·
Mediu
mâna ei stângă cu degete triste
ostenite de atâtea mângâieri
îmi atinge pieptul
răsucindu-se ca un stilet
până în quatrocento-ul
viselor noastre erotice
îndrăgostiți ai primei lumini
împreunându-se la nesfârșit
în miezul de ciocolată al iadului
ciocurile noastre încă ude
izbesc cu putere
aceeași tigvă de sfânt
căutând mântuire
între sfârcurile tale
murdare de unt
Lorenza amore
ce renaștere
025.762
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Negru Vladimir
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 59
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Negru Vladimir. “imaginar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/negru-vladimir/poezie/1796726/imaginarComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mie negru vladimir imi place a stiut mereu sa fie pe cat de romantic pe atat de autoironic sau usor suprarealist fara sa folosesc cuvinte prea mari si stie foarte bine cum trebuie construita o poezie
0
Un poem de forță, un melanj de sensibilitate și forme de frumos estetic (vorbim de femeie). Acel murdar/curat fără să ne gândim la Caragiale evident.
Exemplific pasajul:
\"sfârcurile tale
murdare de unt\"
Frumoasă construcție iar finalul este deosebit. Îl văd ca pe o admirație în sensul acesta:
Cum? poți face tu asta, Lorenza?Poți tu?
\"Lorenza amore
ce renaștere\"
Exemplific pasajul:
\"sfârcurile tale
murdare de unt\"
Frumoasă construcție iar finalul este deosebit. Îl văd ca pe o admirație în sensul acesta:
Cum? poți face tu asta, Lorenza?Poți tu?
\"Lorenza amore
ce renaștere\"
0
