Te rog să mă privești,
de azi vreau cu tine fiecare moment
să zâmbesc cu mâinile tale în suflet gol.
Anotimpurile, ani rămași în sărbători
să te împreuneze cu lunile ce vin
și nu gândi când nu e
Ești magic și ești viu în șoapte,
Te aud cântând cu mine
veșnice promisiuni
sărutate de clipe pierdute în alint.
Am fugit
la tine pierzându-mă
în pași grăbiți, lipite gene...
Acum ascult nisipul
stând pe marginea prăpastiei
dintre sufletul meu și trup.
Eterne sărutări se izbesc de cer
în gaura gândurilor pustii,
licoarea zâmbetului curge
Înapoi în vântul ce l-a
Iubitul meu cu gust de viață,
inima mi se umple de zahăr
când glasul tau răsună
în toată ființa mea
printr-un fir de pământ.
Cerul cu stele e telegrama mea,
te chem spre soare
ca să te
Fă-mă iubire!
Atinge-mă fără să știi
că sufletul meu moare pe pământ.
Iubi-te-voi până la infinitul respirație
pomilor verzi dintre viață și moarte!
Uscată mi-e gura sufletului
când răceala
Nu mi-e dor de tine,
nici nu tânjesc să te văd.
Învăț să mă cunosc pe mine
să simt cât pot să rezist fără îmbrățișarea ta,
fără să te miros, fără să respir...
Învăț să trăiesc fără tine,
până
Nu mă arde cu văpaia
de pe pieptul tău ud
de amintiri salbatice...
Și mie îmi stă dorul până în gât
când nu te văd,
pe buze să te simt aievea cum respiri
tandru.
Convinge somnul
să ne
Sunt lucruri ce valorează mai mult
decât simplele cuvinte aruncate în față și în spate,
Sunt lucruri ce se cer simțite.
Viața își caută locul în ele și-n cei ce le compun
cu fapta sau cu
Oare ăsta-i răspunsul ce-l aștept de-o eternitate
ce încă nu s-a scurs din sufletul meu?
Poți să mă privești puțin
cum durerea îmi închide dorul
într-o tăcere care-mi arde tot în mine?
Tac, așa
Psiholog pe scena vieții mele,
Perfecțiunea este o mască
ce doar în somn nu ne acoperă fața.
Respir fumul gri din jur,
e greu, e frig, e ger peste tot.
Dacă timpul nu mi te va aduce înapoi
Teama de singurătate
nu mă caracterizează...
Mi-am asumat singurătatea
alegând versurile.
Realitatea m-a părăsit demult,
m-a lăsat cu ochii-n vis albastru.
Iubesc cu disperare tăcerea
Hai, bea cu mine o cafea,
Oglinda mea e puțin crăpată,
au rămas câteva cioburi la mine pe față,
Dorul a bătut prea tare la fereastră,
acum intră frigul, soba e înghețată.
Ia puțin zahăr să-ți
Ia-mă de unde nu-s
sau mulțumește-te cu nimicuri...
Privește-mă atent
când îți dorești ceva
cu adevărat bun numai pentru tine
și vorbește
căci dorința ta bine pusă
trebuie
Devorează-mă cu sărutul tău
până am să uit cine sunt,
căci în brațele tale îmi pierd răsuflarea,
respiri prin mine, trăiesc prin tine,
alunec pe stele,
m-agăț de scânteia dragostei din ochii
În fiecare gând ești tu,
Pasul următor mă face să tresar,
Te văd privindu-mă cu dragoste,
Scriindu-mi „te iubesc”
pe zâmbetul chipului meu.
Ating albastrul din ochii tăi
cu un sărut tatuat
Vreau o nebunie
să se întâmple în viața mea,
să mă închizi cu totul în tine
să-mi răpești răsuflarea
în brațe să mă strângi cu dragoste
să-mi confirmi că viața mea e în tine...
Să-ți ating
Te caut în fiecare umbră,
și-ți port chipul în fiecare zâmbet
pe care-l ofer lumii,
să te cunoască pe tine prin mine
și prin tot ce dăruiesc
căci tu ești
sursa creativității mele
Îmi spăl sufletul cu apa vieții
să-nvăț să nu mai plâng,
Timpul meu se scurge,
tu nu înțelegi secunda
că te cere lângă mine
pentru ziua de mâine ce a fost azi.
Mi-e greu să privesc acel
Haide, dansează cu mine, iubitul meu
dansează în ploaia de mâini și de zâmbete,
dansează în razele ochilor mei...
Haide, iubitul meu, ieși în lumina dragostei
ce te înconjoară la fiecare
Știu că multe păsări și albine roiesc în jurul tău
dar eu vreau doar să fiu ceea ce nu ai.
Mă hrănesc din tot ce e frumos și pur
ca să fiu ceea ce sunt,
Am învățat să zâmbesc infinitului
Mă duc să culeg vise,
să-mi iau puterea
să te văd
ca pe un simplu om
ce mi-a străbătut inima
și atât.
Te-am pictat
în versurile inimii,
fără să cunoști
zâmbetul meu îți poartă chipul
Nu sunt nimic
decât un înger păzitor
departe de muza sa...
Păzim pământul cu prețul vieții noastre!
Unii oameni mă fac să zâmbesc
prin simpla lor prezență...
E minunat
să poți vedea viața
Aș vrea să fiu muza muzelor mele,
când se gândesc la viață să mă vadă pe mine,
când privesc luna să-mi cheme numele.
Lumina în ochii lor să strălucească mereu
când le apar în gând
și
Uniți-vă forțele, îngerii mei,
avem treabă zilele astea!
Cerem iertare divinității,
cerem îndurare
ca să primim sabia dreptății,
să aducem zâmbet, bucurie, veselie
pe acolo pe unde
