N-am să-ți mai scriu nimic,
nici ce-a fost ieri,
tu nu ai timp
de mine, de noi...
Un alt trup ți-a furat visul,
eu m-am pierdut,
acum sunt departe de tine...
Simt parcă ar fi
ultima
Varsă-ți dragostea peste sufletul meu
Și pune în mine toată fericirea ta, căci
atunci când n-am să mai fiu lângă tine
Și-ai să simți cum vântul rece îți adie
prin plete, să știi că sunt eu, cea
Vibrații calde pătrund ființa-mi
pierdută în emoția revederii tinerei plăpânde ierni,
Amintirile anilor trecuți revin
ca un vis proaspăt trăit,
Muguri reci aleargă spre mine
oprindu-se cu
Aș vrea să calc pe nori,
s-ajung la lună să îi spun,
doar noi două o tainică întâlnire
s-avem, când stelele sunt în ședință
veghiind somnul așternut
peste sufletele lor gemene
născute pe
Mi-am tăiat aripile să simt durerea,
prin venele inimii dragostea să curgă,
să iubesc pământul cu bune și cu rele,
să trăiesc fiecare clipă cu lacrimile ei.
Mi-am lepădat aripile și totuși...
Zadarnica prezență a mea
a străbătut destinul nemilos
al tău ... și-al meu...
dar nu al nostru.
Privesc neînțelegându-ți tăcerea,
Sufletul tău îl simt în mine tremurând,
Te mângâi lin și parcă
Poetul de când s-a născut
el rămâne toată viața poet,
Chiar dacă soarta îi inundă
zona perfectă a inspirației;
Aura poetică e continuu luminată
de divinitatea supremă,
Darul fiind sporit de
Rătăcesc pierdută în haosul pustiu,
Vocile din cap lipsesc cu desăvârșire,
Nici tristețea nu mă mai consolează,
Singurătatea a devenit parte din mine.
Aș vrea să mă sting dar acum nu mai
Când ne-am întâlnit mi-ai dăruit
penița cu care ai scris tu decenile,
Așteptând răspunsuri din parți
unde nu erai înțeles, nici măcar ascultat,
Când ți s-a terminat cerneala albastră
am venit eu
Cuvintele nu sunt pentru mine,
sunt pentru cei citiți,
Eu doar simt și mă umplu
cu iubirea purității ce-o poartă natura.
Trăiesc prezentul ca pe un vis
adesea modelat de mine,
Iar când valurile
Îmbrățișez trecutul ce m-a format,
Iubesc prezentul ce-l trăiesc,
Clădesc viitorul cu dragoste și
răbdare, ca viața să-mi surâdă
mereu când voi traversa fiecare
prag al înțelepciunii
Scrie-mi mie, poet al versurilor albe,
Scrie-mi mie visele tale, cum cauți să
le găsești perechea printre visele mele,
Scrie-mi mie povestea ta de dragoste,
unde tu ești soarele, eu sunt luna,
Mă voi renaște în momentul
în care voi muri în brațele tale,
de fericire, găsind ceea ce am căutat,
Edenul în ochii tăi strălucește,
căci... te-am găsit, în sfârșit retrăim
povestea noastră