Poezie
Tac...
1 min lectură·
Mediu
Oare ăsta-i răspunsul ce-l aștept de-o eternitate
ce încă nu s-a scurs din sufletul meu?
Poți să mă privești puțin
cum durerea îmi închide dorul
într-o tăcere care-mi arde tot în mine?
Tac, așa m-a învățat destinul ...
Poți să-mi zâmbești măcar?
ca și cum nu s-a întâmplat nimic,
să mă iei în brațe și să taci,
căci tăcerea de pe buze vreau s-o sărut
cu toată dragostea nejustificată ce-o port
pentru tine în ochii sufletului meu.
001632
0