nastia muresan

si eu cred ca Dumnezeu e singur in cerurile Lui, ca asteapta sa-L chemam langa noi si ca are are nevoie de ocrotirea noastra asa cum noi avem nevoie de grija si ocrotirea Lui.
eu si Dumnezeu, unul langa altul trecand prin anotimpuri, muncind pamantul, impartind merindele.
daca n-am fi atat de asemanatori, eu si EL...cine mi-ar fi Dumnezeu?
nu stu cum altfel am putea gandi si scrie despre Dumnezeu decat asa simplu, firesc...
cand stai de vorba cu tine vorbesti Dumnezeului pe care il adapostesti in tine.

\"Căci eu îmi schimb pielea,
Căci astăzi sunt un animal urât
Și peste măsură de singur
Și n-o să mă mai cunoști, o să te sperii
O să plângi și o să crezi
Că sufăr de o boală îngrozitoare\"

sau, altfel spus, mitul creatiei [de la origini si pana in prezent:)] transferat in camera poetului, acolo unde metamorfozele dureroase si chinurile facerii trebuie sa ramana ascunse.
pentru mine...emotionant poem, domnule Mircea Florin Sandru.

Elena, ma bucur ca altcineva ( si nu oricine!) a \'semnalat\'inaintea mea ...poezia din poezia ta:).
un vers extraordinar acesta: \'prind fiecare zid in trupul meu\'. poemul chiar incepe bine (portile tale tac)si ma poarta cu gratie prin taramul primaverii tale interioare.
penultimul vers l-as pastra la fel ca in titlu...cata propetime si candoare acolo!
am citit cu bucurie.

nu-mi pot ierta usor intarzierea cu care aflu de aniversarea ta, Teea! daca faptul ca abia aseara tarziu m-am intors acasa ajuta cu ceva...
chiar si asa, te rog primeste urarile mele intarziate si sincere de La multi ani!
iti doresc sa scrii pentru cei care te cauta aici, eu astept credincioasa:)
iti doresc sa ai parte de bucurii si de prieteni.
cu drag.

mai intai ca...nu stiu ce sa raspund celor carora nu le-a placut sau n-au inteles. parca nu-mi vine sa prezint scuze, dar accept sa impartim \'vina\' la 2.

mardale stefan,
observatia ta legata de \'proeminentza stapanului fatza de cel aflat la picioarele femeii\' m-a luat prin surprindere si ma obliga sa recunosc ca ai dreptate, din pacate:)
iti multumesc.

probabil sarme de 0,5 mmm din high quality stainless steel from sweden (daca e adevarat ca britanicii au discernamamt..) si probabil ca tot ei au invatat sa deosebeasca binele de rau inca de la premiera din \'62 a filmului \'the birds\', dyrected by A. Hitchock:))
nu-i rau ca ne tot citim, nu-i rau ca ne amuzam...

Maria, multumesc pentru semnul\"+\":)
daca starea a trecut din cuvinte in tine...uite inca un argument ca viata unei oarecare femei este, in linii mari, viata tuturor (n-am vrut sa sune asa ..dramatic).

Nic Pop, simtul tau special pentru detalii \'prinde\' toate abaterile:).
recunosc, dar numai cu jumatate de gura, tentatia aceea pentru teribilism, dar as putea argumenta si cu respectul pentru reguli, fiind vorba de-o scrisoare...n-am gasit alta formula de inceput. iti dau dreptate insa, m-as fi putut abtine. data viitoare, promit!

Carmen, pe malurile Tamisei...ploua! sau e ceatza, normal. piata executiilor forfoteste. dar nu asta e important, conteaza cine aprinde rugul si daca ma priveste in ochi in timp ce.
bogdan sevra buhuhu! asa faci tu la zahariselile femeisti, idealistic vorbind?:)

Adrian Munteanu, aproape coplesita! va multumesc tuturor.

iri multumesc pentru aceasta descifrare atenta. chiar emotionata sa citesc despre \'ritmul candorii precipitate\', e asa cum ai simtit tu.

intelesesem bine, asadar..despre dezertare e vorba.
n-o lua drept incrancenare, imi place poemul (chiar am versuri preferate: \"zâmbet de copcă sub cristale de ceață\";\"eu vreau să evadez până la poartă din propria-mi moarte să mă arunc în moarte\") si ma pot revolta odata cu tine, insa ar fi pacat ca titlul sa ramana scris in mod gresit. in 2 secunde problema poate fi rezolvata.

un manifest fara cusur, am prins mesajul, citind si raspunsul tau din subsol as fi tentata sa fac o ...disertatie si sa evoc aici matricea noastra primara si epurele, acei martori-etalon ai destinului fiecaruia pe care Dumnezeu ii consulta (se spune) in cazul unui derapaj de la traiectorie. dar nu e timp de disertatii.
ca tot veni vorbi de cusururi, sunt cateva datorate grabei, desigur...
corect: avanpremiera (din fr. avant-premiere)
dizertatie sau disertatie (daca e cazul aici, altfel ar fi...dezertare, dezertarii - finalul primului vers).
adu-ti aminte (peste tot).

mesajul maifestului ramane valabil.

Carmen, cuvintele sunt darul meu de ziua ta. am ales cuvintele cuiva care mi-e drag si care ne poate inca invata cate ceva.

Avem timp.
de Octavian Paller

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.


cu prietenie si drag.
tie, Monica, iti multumesc pentru invitatia de a ne aduna la aniversarea Mihaelei Carmen Visalon!

imi cer scuze, Alina Maria! am fost neatenta, n-o sa se mai intample:)

mi-a placut poemul.
Dumnezeu si imaginea lui inregistrata pe retina copilului, un Dumnezeu coborat in lanul de floarea soarelui..., materializat, deci perisabil. socant!!
ar mai fi de spus, poemul deschide subiecte de dezbatere incitante.
remarc, de cealalta parte...un condei sigur si parcimonios, care spune ceva despre o anume religie a cuvantului.imi plac oamenii care cred in cuvinte.
\"Lui Dumnezeu ii e frig
Și urlă din gura de cârpe
Îngheață lacrimile scurse
Din ochiul desenat
De bunicu`\".
frumos poemul tau, Mihaela!

nu, nu sunt nicaieri vrabii de miniu, si orice zvacnire asupreste.
\"capul tau printre perdelutele de la baie, doamne, ce chin sa-ti inchipui asa ceva...vechea obsesie\"
ce faci cu memoriile tale? inca mai au dreptul la viata?

sa spun simplu ca n-am avut probleme de receptare si ca am prins starea; intamplator ar putea sa nu fie asa, dar eu, oricum, am...\'suportat\' poemul ca pe un transplant fara intolerante.
dur si curajos, despre anatomia si fiziologia derutei, a pierderii, a transformarii.
in esenta un poem feminin, trecand prin varii registre, lucrat cu instrumente taioase.
dezbaterea n-ar trebui sa-ti creeze rau fizic, Ioana.
cand operezi atat de transant si atat de aproape de limita suportabilului, reactiile imprevizibile trebuie asumate.
nu e un poem in legatura cu care cineva sa poata da lejer un verdict; pe mine, in calitate de cititor..m-a \'cuprins\'.

pentru ca la momentul respectiv devenise imposibil sa raspund cererii tale, o fac acum...anastias@gmail.com, chiar cu riscul de care aminteai...

\'nteles!! despre fericire nu stiu si nu-mi sade bine sa scriu..:)
i have to plunge into some common sadness just for your sake:)

mo-ni, bucuria imi face bine, desi tin seama si de admonestarea Mihalelei...ea nu crede in viabilitatea proiectului inchipuit de mine aici.
eu ma incapatanez sa....da.
multumesc.

Carmen, de ce te-ai intors la straina aceasta...?
eu fac slalom printre capcanele mele interioare, nu stii cu cata abilitate ocolesc traseele periculoase.
cu cat aplomb imi condamn la moarte memoriile .
nu cred ca doar mie mi se intampla, e lupta tuturor, din care vom iesi invingatori, oricat de saraci sau de desfigurati.
pentru ziua de maine, vom apela la trucuri. agreed?

carmen, stiam ca te voi dezamagi:)
intre doua proiecte de univers, amandoua \'imund de sofisticate\', am ales pentru ziua a saptea (cand si El s-a odihnit) un proiect de comprimis, doar ca sa-mi fie somnul mai lin.
\'cumintenia pamantului\' stie sa se minta frumos, sa creada in propriile minciuni daca asta poate opri rostogolirea.
si-apoi...pasajul de simplitate e necesar atunci cand oboseala ameninta.
\'da\' sau \'nu\', raspunsurile cele mai simple de la care poti inchipui re_Creatia.
stiu, femeia care esti, femeia care invarte 1000 de sabii de foc va admonesta somnul meu linistit:)

de poezia asta mi-era dor.