Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

opac

1 min lectură·
Mediu
ești uriaș
te înalți ți se lungesc mâinile degetele
te umpli
de singurătate și te ridici de la podea
uite cum plutești
acum te ține lipit de tavan.
cum e la tine acolo
dezumflă-te la loc fă-te mic și cazi
să te culeg
si să te măsor
de când ai plecat în sus uite la mine cum
mă chircesc șira spinării se-ndoaie peste
genunchi
fă ceva eu nu mă mai pot indrepta
mi-au intrat dinții în rotulă
mă acopăr de coajă ca un ou
și n-am să te mai văd
uriașul meu.
024198
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
92
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

nastia muresan. “opac.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nastia-muresan/poezie/220288/opac

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marta-cremenyMCMarta Cremeny
îmi place tare încovoierea asta fără scăpare, închistarea, îngroparea în sine, fundătura disperării, senzația de îndepărtare și nemaiajungere/cuprindere. și ruga mică, delicată, feminină.
(aș renunța la ,,uite la mine cum” ).
plăcută lectură, nastia.
0
@nastia-muresanNMnastia muresan
Narcisa,

eram sceptica, ma gandeam ca nu spun pe inteles despre...nemaiajungere/cuprindere.
tu ai inteles. ma bucur ca tu:)
0