poem derizoriu

superba scriere, maria, nici nu stiu ce cuvinte de-ale tale sa-mi bag mai repede in buzunare si in rucsac... prima strofa cred ca am tocit-o bine cu ochii inainte sa ma dau pe derdelus in josul paginii, zic, doamne peste ce am dat eu aici:)
am avut sentimentul ca am prins de un picior acele barfe care se inalta spre portile cerului:)
in fine cu cat o citesc mai mult, cu ata imi place mai mult, daca ar fi dupa mine as recomanda-o si as imparti-o cu toata lumea. Sper sa mai fie descoperita si de altii.
Multumesc,

buna dimineata sau buna seara, hanna...ce un week-end confortabil pe site, era o liniste dimineata...! intrasem si eu, am citit o poezie scrisa de bianca iulia goean (Nasteri)care mi-a placut mult si am vrut sa-i las un semn, dar prea isi odihneau toti cuvintele la ora aceea.
trecerea ta m-a bucurat muuuult si m-a trezit de-a binelea, gata cu letargia. acolo la tine se asterne de noapte,cred... iti multumesc ca inainte de culcare ai trecut pe la mine. ne mai vedem...!

Maria, ma gandesc cu ochii inchisi la diminetile unor astfel de dialoguri, cand se vor intoarce toate amestecate asupra noastra, dintr-un glas de copil si noi va trebui sa le punem si raspunsuri, si rugaciuni... instrainare de care am vrea sa ne scuturam cumva, incercarea de a povesti, cand stim bine ca nu de acolo de sus suntem priviti, ci din adancul cel mai adanc al sufletului nostru... sunt imagini superbe aici, as vrea sa imi aduc aminte candva... cand voi avea astfel de dialoguri.

Totdeauna mi-au plăcut poemele tale ponderate, ușoare miraje intelectuale și introspecții demne de Virginia Woolf, dar și clare sensibilități la real. Căderea în lume și imprevizibilele ei dezastre.
E mare păcat că nu ești remarcată cum trebuie!
Fără prima strofă (sau primele 5 versuri) nu pot decât admira aceasta trecere prin lumea care rămâne uneori nedeslușită, zi de zi, seară de seară…

merit eu? in fond ...de ce nu, intr-o zi de duminica astept , la fel ca in copilarie, surprize frumoase. si acum, serios vorbind, comentariul tau mi-a dat emotii, din acelea cu nod in gat, iar numele Virginiei Woolf scris aici...! (pentru ca mie inca mi-e teama de). sunt atenta la cuvintele tale, ori de cate ori lasi un semn pe pagina mea. si intotdeauna bucuroasa ca ma citesti. iti multumesc.