orbeai langa mine

cred ca un strigat mai degraba suav, diafan nu are nevoie de roiuri de fluturi si ca ar trebui sa mizezi mai mult pe imaginatia ideilor, fara sa suni prea tare din culori. Chiar daca textul este pastelat, nu ajuta prea mult biografiei orbirii.
ne-om mai citi! bazil

\'roiuri de fluturi\'... simteam ca nu e decat un surogat de expresie, cam vlaguit.dar n-am gasit resurse in mine pentru altceva, din pacate.
mizasem pe o stare, mai mult decat pe idei..
dar bucuroasa sa ma tragi de maneca, oricand! fii cu ochii pe mine,bazil,poate imi amintesc si de zile mai fericite.

imagini frumoase, cu amprenta ce/mi pare proprie.
numele lui era cumva narcis?

o tema de dezbatut, pornind de mitul lui narcis...poate altfel ar fi trebuit inteles acesta.
in opinia mea narcis este unul din personajele mitologice cu ghinion. in interpretarile jungiene, apa ar reprezenta taramul inconstientului nostru, acela care care se cere explorat cu tenacitate, daca vrem sa ne descifram...
privindu-si chipul in ape, poate incerca sa se descopere pe sine, narcis...ce spui?

imi place cand apa plange ca nu/si mai poate privi frumusetea in ochii lui narcis.

Atunci cind \"despre culori/nu spuneai niciodată nimic\" e ra normal sa orbeasca linga tine.Am descoperit aici,in citeva rinduri doar,o intreaga simfonie.Sunete si culori.Mi-a placut \"trăgeam păduri șesuri pe mine\"-imagine ampla a fiinetei tale.
Imi staruie totusi o intrebarae:Cum putea totusi sa orbeasca linga o asa minune de fata?
Elia

iti multumesc ca ai trecut pe-aici, elia...
un raspuns la intrebarea ta?...poate ca ascultand muzici subacvatice, culorile de deasupra nu ne mai prind ochiul.
stiu si eu?

Am ramas uimita,imi place enorm stilul tau.
\"(...)răvășeam cerul/cu roiuri de fluturi/trăgeam păduri șesuri pe mine\".Ai realizat o imagine coplesitor de frumoasa.

iti multumesc andreea pentru trecere, pentru apreciere. te mai astept, cu drag.

frumos poem, desi eu deci nu tu, as fi scris ca : orb te născut langă mine, dar tu ii dai o sansă - prezentul vede, trecutul a văzur, in viitor va orbi..mă iartă
geea

bine te-am gasit aici, sau bine ai venit, geea...
recitind acum ce-am scris...poemul pare doar o secventa din ceea ce ar insemna o \'biografie a orbirii\'. dar n-am sa ma intorc, ramane cu atat cat am putut spune la inceput.
cu drag, nastia