nu, nu!

Orice ar fi zboara trandafirule! Asa cum versurile tale ma inalta in fata unui rasarit de soare cu cerul acesta \"albastru-sihastru prin radacinile rasucite de sapte ori prin cele patru anotimpuri\"...m-am adapostit in spatele acestor versuri frumoase, raman aici...\"mai bine trec un fir subțire de vânt\" acest vers l-as vedea exprimat in alt mod, cumva sa se ridice la frumusetea celorlalte (e doar o parere subiectiva chestia asta cu versul)...in rest poezia e frumoasa cu tonalitati abundente de sensibilitate.

Saru\' mana!
Nu ma pot abtine sa nu remarc \'elogiul\' comentariului anterior: \"Asa cum versurile tale ma inalta in fata unui rasarit de soare...\" si sa nu spun de ce aduce aminte acesta... ;)... ma gandeam ca aici comentam, nu ridicam altare...
In rest, observ prezenta numarului sapte ca definitorie pentru poezie, poate prea evidente simboluri, dar si eu scriu o poezie plina de simboluri, deci, nu am ce sa zic...
La re-citiri!
D.D.
P.S. Nu imi plac comentariile lungi, asta e motivul trecerii mele \'rapide\'...

intre timp ai modificat poezia, chiar imi place, cu riscul de a ma repeta spun ca e frumoasa.
draga daniel, te rog frumos sa nu comentezi sub textul unui autor decat parerea ta proprie si personala despre scrierea autorului respectiv fara sa te legi de modul in care au comentat altii. eu nu ma pricep sa fac comentarii literare, eu sunt cititoare si cand imi place ceva o spun, atat. iti multumesc pentru intelegere.
P.S.: sa ma scuze trandafirasul ca am comentat acum pe langa text.

Camelia, așa cum ai observat am făcut niște modificări la text. Mă bucur că îți place!
Daniel, despre simboluri numai de bine. Iar despre lungimea comentariilor ... nu cred că asta contează. Indiferent cum sunt, comentariile îmi dau siguranța că cineva încearcă măcar să înteleagă ceea ce scriu. Și asta e bine!

Trandafiras draga, admir la tine, placutul iz de copilarie amestecat cu niste ganduri de femeie matura...Felul simplu prin care creezi imaginile , reusesc mereu sa ma minuneze...mereu imi produc cate un zambet...

Cami, îți mulțumesc din suflet pentru aprecieri!
Și mă bucur că-ți pot oferi, atât de ușor, zâmbete :).

Tu ti-ai pus in gand sa omori lumea cu astfel de texte ;)

\"albastru-sihastru\" - foarte reusita.Albastrul in sihastria norilor, super!

\"leg punctele cardinale/de marginile filigranate ale infinitului\" - e o alta imagine pe care am remarcat-o.Cam aici e \"centrul de greutate al poeziei tale\".

\"voi da vina pe teoria relativității/pentru zborul meu viitor/și neregulat/prin toate anotimpurile\" - mai zapacit aici.De fapt asta se leaga de \"prin toate cele șapte porți ale cerului/înrădăcinat sus/ca un surâs\", si daca ma intrebi de ce, raspunsul este simplu: se leaga de cifra sapte pentru ca numarul reprezinta repetarea nesfarsita.Sunt sapte zile in saptamana, atat, in rest sunt saptamani, luni, ani s.a.m.d si toate stau pe structura celor sapte zile.
Prin urmare starea pe care o transmite aceasta poezie e de-un etern \"repetabil\" :)
A fost o placere lectura.

Cu prietenie,

clau

,,ai zăpăcit\" e verbul; ,,m\" e pronumele; deci ,,m-ai zăpăcit\" ar fi construcția corectă, Claudiu.
Dar probabil te-a emoționat Trandafirașul, trecîndu-te prin cele șapte porți ale cerului ei, înrădăcinat sus...

Claudiu, zău, chiar n-am de gând să fac victime :). Mă bucur că-ți place textul!
Tudor, înțeleg că ai făcut un comentariu la comentariu, nu? :)

Nu am avut intenția vreunei ironii, am vrut să repar o inadvertență, apărută din cauza vitezei, sînt sigur. Dar se vede treaba că am ratat iar și trebuie să îmi cer scuze,că am încălcat protocolul.
Deci, iată și părerea pe care o așteptai:În poemul de față încerci să accentuezi senzația zborului,veche de milenii, cea care se pare că ne aduce în preajma libertății absolute, atunci cînd o trăim. Dacă există o astfel de libertate. Oricum, un prieten care s-a aruncat de la etajul 10 al unui turn, scăpînd cu viață printr-o minune, îmi spunea că zborul acela a fost cea mai plăcută senzație a vieții lui. Doamne ferște de așa senzații...

Chiar nu ai pentru ce să îți ceri scuze. Am realizat că intenția ta era doar de a-i sesiza lui Claudiu greșeala de scriere. Așa că nu ai de ce să-ți faci griji, nu am luat comentariul tău ca fiind o ironie la adresa textului meu ci l-am înțeles exact așa cum a fost.
Cele bune!