Poezie
muțenie
1 min lectură·
Mediu
o tăcere furișă
ca un cântec de moarte cu gura închisă
înecată în ochii mei
luna atârnă diform
în încremenirea asta fără sfârșit
ani întregi de tânjire
glasul care nu mai venea să mângâie
sânul care nu era niciodată
mă așez pe pământ
e rece dar nu-mi mai pasă
prea multe
mult prea multe
chiar dacă mă strâng în brațe
chiar dacă mă descânt
nu-i nimeni vizavi
și glasul
nu are cum să reverbereze
025783
0
AM