oamenii ies din mine zâmbind
și fluturi zboară cu primavara-n sânge
și-n obraji.
și m-am gândit ,când toamna s-a coborât făra veste
pe străzi,sub tropotul hain
al bărbaților din săptămâna
Am cumpărat un măr
de la metrou
1,49
6,55 ron/kg ( 24 % tva )= 1,49 ron.
Am cumpărat un măr
cu un ban și o hârtie.
Am început să mușc din el
și el a mușcat mai tare
din mine.
A lăsat
Și mi-a spus,
Ah cât mi-aș dori să o mai văd o dată,măcar prin telefon.
Oare ea are 3G să mă poată vedea și ea ? La ce bun...
Oricum eu...eu...
Of că nu se mai termină o dată știi,vărule, mami
Fie că ne raportăm la religia ebraică,la mitologia orientală sau celtică, identificăm un numitor comun referitor la identitatea corbului,acela de mesager al zeilor sau exponent al morții. Răsfoind
1. Pe stradă în drum spre nicăieri,aproape de casă
M-am întâlnit cu Poe care fuma nepăsător
Din mantia-i ca noaptea cea mai lungă
Ieșea in leneș zbor,cântând același trist
desigur caută disperată în poșeta fără fund și fără an
Rujul,fardurile,fondul de ten și celelalte măști,mai puțin.
Unde oare ai pus oglinda,îți aduci aminte când i-ai spart mântuitul azur ?!
și-mi vine să mă cred pe cuvânt
când spun
că nu am să mai fac
avort de iubire...
alb bal
și noapte fără de sfârșit
și sfârșit fără de nopți
și nopți fără zile
și zile fără de lumină
și
Mă duc fraților pe drumul fără întoarcere -
Respiră
Astăzi te voi boteza.
Vei gusta cu limba ta nectarul ce izvorăște din mine
Te vei înneca cu el și vei căuta ieșire.
Te voi privi așa cum o
1. Ce de crengi ostenite se zbat în vânt - schelete.
Și ce ecouri jalnice inneacă toamna pe alei.
Pașii mei,trăiesc sub parfum de proaspăt tei
Profeții astupă intrarea,și adevăruri
toate se schimbă la țară
dacă vii primăvara și te mai întorci abia spre toamnă
iubirile pierdute care păstrează-n ele
amintirea și parfumul tău de copil
se căsătoresc.
bătrânii,astăzi și mai
Noaptea e senzuală.
Când bate satanica oră.
Se dezbracă,se dezlănțuie,se prostituează.
Are orgasm.
Vindecă de trup.
Noaptea ce stă la pândă.
Coroane funebre de nori,îi acoperă
1. Vă scriu cu dor și cu durere,de aici din pat -
Vă scriu din suflet și din măduva sufletului.
Mă înțeapă conștiința ca un pumnal otoman
Viața.
2. Febra mă încălzește ca un cazan
1. Oboseala îmi consumă coroziv toată materia cenușie
- o las.
De mult s-au dezlipit de mine culori și impresii
- de poeta faber.
Îmi apasă pe spinarea cocoșată,încă un an și puțin
prima literă e mereu cea care plânge.
cea care stinge lumina.
ce trist e sufletul meu
când toamna se arată la față
doar celor buni,neprihăniți.
miroseam vița de vie
înainte de ziua
Nervii mei nu mai pot. au dat chix
detest bătrânii care mănâncă fructe coapte,
bogate în vitamina c, în speranța că vor mai trăi
100 de ani de acum înainte.
detest grija din pașii lor
și
ar trebui să-nvățăm
să ne luăm la timp pastilele.
ar trebui să-nvățăm
să respectăm lumânările care ard
și tămâia parfumată a-dor
și aerul morților când
se odihnesc la o cafea
înainte de marea
1.Sunt trenuri care se duc spre niciunde
Trenuri care zboară spre ziua de ieri
Și spre cea de mâine
Și Doamne..de-atâta dor parcă
șinele se DEZMEMBREAZÃ și se rup și plâng
sub bătaia
mi-e tare teamă când urmăresc mașina de spălat în acțiune
e ca și cum mi-ar stoarce întreaga ființă de culoare
ca să o facă,chipurile,mai pură.
e drept , mereu când mă joc printre
Mâine,ne vom lua la revedere
Dragii moșului,
E vremea celui dintâi sosit să meargă mai departe.
Precum ne-am urat bun venit acum vă las
Și vă șoptesc timid,un rece și greu bun rămas.
Să