Poezie
Lepădare
2 min lectură·
Mediu
mi-e tare teamă când urmăresc mașina de spălat în acțiune
e ca și cum mi-ar stoarce întreaga ființă de culoare
ca să o facă,chipurile,mai pură.
e drept , mereu când mă joc printre rafturile
prăfuite cu pantofi cârpiți
mă gândesc la clipa când o să-i cumpăr
când vor fi doar ai mei,
la drumurile pe care le vom duce împreună,
la gropile în care ne vom lovi.
mă iubesc așa tare cu lucrurile pe care urmează
să le cumpăr , încât refuz să le mai răpesc din lumea lor.
mi-e așa de teamă de mașina de spălat
când se-mbolnăvește cronic,
încât nici calgonul nu mai e-n stare
să dea culoare
norului fetid din mine.
Mă voi împărtăși din tine,
tainică euharistie a oaselor mele.
când urlu zadarnic la cuvinte care
mor înainte să iasa la aer.
drept vorbind.
când versuri fără de talent
nu-și aud cântul nici la prohodul lor
atunci totul
e-n zadar.
O... pe ce gură ieși din mine,
și prin ce ochi și prin ce vene te scurgi,
piatră inertă ce te chemi poezie.
Nici la citire nu te miști, nu vibrezi
nu ai viață.
nici să râzi nu știi
și nici card de pensie nu ai
ți-au spus că de la o vârstă...
001.103
0