naufragiu...

e drept că m-am obișnuit cu poeziile tale povestite, cu fir epic și întorsături finale, poezia asta mi se pare că își ține respirația, nu e căzută la pămînt dar lîngă celelalte stă precum cenușăreasa curățînd linte în bucătăria surorilor, \"poanta\" finală cu dispăruții e interesantă dar nu îndeajuns construită, mi se pare mie, dar în fond poate greșesc(sau poate nu:))
cu prietenie,

dana
un pictor dupa ce pictase o fatada de bloc de o mie de metrii patrati s-a apucat apoi sa ciopleasca un portret intr-un bob de orez...asa si poezia aceasta poate trece nevazuta insa ascunde ceva asa cum tu bine ai obsevat...nu e prelucrata am lasat-o asa ca o schita ...cine stie...
multumesc

rataceam cu o barca...pana aici e ok. dar cand ai zis ca intre insule...ai stricat totul. cum e sa ratacesti cu barca intre insule? dupa mine e f naspa. mai bine dorm. ca te-a inghitit mare si te-ai trezit dupa 3 zile...e uzata chestia cu muritu` si inviatu` a treia zi dupa scripturi.
n-am inteles finalul. erau acolo atatia disparuti? acolo unde? sa inteleg ca tu ai fost un norocos supravietuitor? :))

nu-ți închide ochiul iubito
să nu mă strivești
sub pleoapa ta
oceanul din ochiul tău
îmi leagănă visul
prin iarba genelor tale
am lăsat roua
unei nostalgii grele

fee ai avut drepatae cu ratacirea aceea am schimbat am sa mai meditez si am sa mai schimb pana o sa zici ho cä-mi place :)

N-as fi avut nimic de carcotit, textul are de toate, doar un singur aspect ma nedumereste: de ce erau si nu ERAM ?
Nu cumva te-ai salvat sai ai fost salvat din acea mare, din mment ce nu-ti mai asumi conditia de \"disparut\" ?

Poate ca tocmai in aceasta neprecizare sta nelinistea misterului care ma invaluie, mai stii ? ;)

O concentratie ridicata a starii tale de naufragiat intre insule despartite temporar. Aproape acuarela aceast minipoem salin.

In ochiul fiecarui om drag sunt o multime de naufragiati.
Uneori ne minunam cand ne trezim ca nu suntem singurii \"salvati\".
Apreciez migala. Personal n-am ce-i reprosa textului