Copil, din flacari mi-am facut jucarie,
Si toata bolta mi-am insangerat,
Chinuind-o in valvataia rosu-aurie.
Singura cerul mi-am mutilat...
Cu aripile de jocul meu parjolite
Se
Si s-au ridicat de la Miazazi
Ostile de ingeri
Si-au pornit tacuti, vartej- in jos.
A nins in ziua aceea.
Cu pene.
Si-au navalit puhoi in lume,
Capete de Rafaeli cu bucle lungi
Si
Ghem de plans
In cosul pieptului,
Vuiet aspru
In urechi.
Confuziile se plimba
Perechi-perechi...
Stanga-dreapta,
Dreapta-stanga,
Sensul Universului
Ataraxie.
Plange-i gandul
O
Simt pacatul cum picura
Stropi infami de verde sufocant,
De negru de luna plina
In gandul incremenit,
paralizat de gemete.
Ritmuri ciudate imi curg in vene
Si in ochii larg cascati
Din prea mult,
Si din prea plin,
Simt ca dau mult prea putin...
Ma revars si ma sufoc,
Toata doar furtuni si foc.
Incepe-n mine ceva sa se dilate,
In ochi sa se coboare noapte,
Si din
Stropi de sange mi se scurg,
Aprinsi, pe degete.
Si desfac felii,
Strangandu-le patimas-
Le-as musca, le-as strivi...
Imprastii peste tot
Faramituri de raze
Si nu ma pot opri.
Ma
Vreau sa te citesc zi de zi,
sa-mi umplu ochii de cuvintele tale,
Sa te rasfoiesc cu degete umede
Si sa-ti alint foile cu miros de trup incins
Vreau sa ma afund in povestile tale,
Sa
Blestemat, blestemat să fii,
Până-n ultima-ți zi.
Obosit și singur,
Să nu poți muri.
Veșnic călător, pribeag,
Să n-ai pentru ce trăi.
Fie-ți ochii înveliți în ceață,
Silă să ai de
Imi fac privirile caus,
Le ridic
Si-ti cuprind tamplele,
Obrajii
Intr-o atingere prelunga,
moale, disperata...
Las degetele lor
Sa se topeasca picurand
Si sa-ti alunece sarat
MN