Poezie
În fiecare zi
să plec, să nu plec...asta-i întrebarea
1 min lectură·
Mediu
Și cred că era o zi de mai palid
eram toți pur și simplu altcineva
pe scenele iluziei trupul s-a desprins
în joaca de-a refacerea cu gânduri bolnave
a venit răzbunarea ca un hoț mărunt
de buzunare s-a legat spaima când imaginea
a început să se scurgă pe palme
ochii dintotdeauna surzi și muți lovesc
pe tâmple ciocane se aștern valuri verzi
acoperă dimensiunea despicată în curcubeele
daltoniste regăsești pentru moment liniștea
și fugi rămânând pe loc dar cadrele zboară
în laterale toți copacii devin unu dar
în fața ta aceeași fotografie pe negativul
nonsensului se croșetează fiecare zi pierdută
în haosul maratonului pentru hrană și veșminte
vrei totul dar ai nimic poate doar pe tine
cand te vei scoate de la amanet cu dobândă
plătită cu un deget poate până când te vei
consuma ca pe un pahar de vin sec și murmuri
pe vântul ce te poartă numai unde nu vrei
ajungi fără griji se derulează toate difuz
trec prin piept toate trenurile dar nu ai
decât un bilet one way.
023132
0
i wish i could be u\'re #1 secret...
mai crezi in mine?
L.