Poezie
Echinoctiu ratat
1 min lectură·
Mediu
mana cauta iluzoriu indepartata mea fata / si strig
explicatiile cad precum zdrentele trupului descarnat / si strig
iarba sub care ma scufund - aerul meu / si strig
ma privesti cum nu m-ai iubit niciodata - linistita aproape /si strig
lemnul ruginit al sertarelor colcaie de poemele nearuncate in lume
mimeaza spatiul candva odihna si alergare
lumile mele au acum pamant vertical
imi stergi picioarele insangerate de-atata fuga prin orasul meu chinuit cu pletele despletite din prastia soarelui / si strig
lumea imi pironeste palmele cu fire de iarba / si strig
cade strigatul la picioarele mele
pana la glezne sunt ingropat in numele tau
pana la glezne
si strig
054.198
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “Echinoctiu ratat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/63373/echinoctiu-ratatComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Mi-aduc aminte clar de versurile acestea
cade strigatul la picioarele mele
pana la glezne sunt ingropat in numele tau
pana la glezne
Atunci ca și acum am strigat cu inima, iată versurile care mă străbat, furioase și necesare precum sângele!
cade strigatul la picioarele mele
pana la glezne sunt ingropat in numele tau
pana la glezne
Atunci ca și acum am strigat cu inima, iată versurile care mă străbat, furioase și necesare precum sângele!
0
Ma doare poezia aceasta a ta, Mihai, fii sigur ca esti auzit...
0
ML
Distincție acordată
azi am gasit un poem
pironit in iarba
acum strig
cineva
a pus soarele in prastie
eu strig
pironit in iarba
acum strig
cineva
a pus soarele in prastie
eu strig
0
cu panza insangerata sub talpile tale
0

numai bine!