Poezie
CEARTA CU UMBRA
are și crucea nunta ei
2 min lectură·
Mediu
....hai să ne cărăm de aici, hai dracului să plecăm!
- Nu pot, nu pot și nu mai vreau.Pe unde-am fost n-am fost și pe unde vrei să mă duci nu mai este, mai bine rămân în pomul ăsta.Bate-mi primul cui, m-am săturat, m-am scârbit de tine, stăpâne!
- Hai umbră, trage-ți pielea pe tine și hai, în curând se face de înstelare...
- Te-ai îmbătat rău aseară, stăpâne, iar te-ai pierdut în ierbar, ai uitat că ești martorul mincinos al propriei tale vieți, vine vremea partajului, nu plec cu tine, îți spun stăpâne, de-acum toate drumurile vor fi prăfuite de cântatul cocoșilor, du-te singur.
- Ce-ți pasă ție jivină de pierderea mea? Dintr-un fulger măcinând nouă aripi cad zburând. Hai mai bine la fierar, hai umbră, să-ți fac potcoavă, hai mai bine să-ți fac poză și, dacă ne-o mai rămâne vreme, hai să ne rușinăm și să ne închinăm râului fără pietre.
- Stăpâne, tu vrei să muți poemul în casă nouă, dar am uitat să-ți spun că ieri a sunat cineva. Am deschis ieri și am poftit musafirul, am spart ceapa în paișpe, i-am dat o sută de lei cu împrumut,am făcut...am făcut cunoștință, ieri..pe la prânz. Aseară am cumpărat o litră de vin, tutun și o nouă cămașă. Să pornesc, mi-am zis, dar de unde? Pe unde mi-ai fost ieri pe la prânz, pe unde, stăpâne?
- Taci, umbră! Iarba nu știe nimic despre zei, cerbul rănit să se vândă și nimic de vîndut să rămână..pentru vorba de ieri să se vândă.
- Mai bate-mi un cui, stăpâne! Viile, fericite picura-vor cu sânge, picătura de sânge rămasă de ieri, hrănind picătura de drum..cu țărână. Stăpâne! Un șanț tras pe roată stă gata să moară.
- Hai să plecăm odată de-aici, se deschide ochiul din noi, ochiul acela tocmit într-o țintă de joi...femeile și-au pus veșmânt de nuntă- ce bătucit e drumul de opinci- un plug și-o coasă se hodinesc pe deal și-n țintirim mormintele se dănțuiesc. O fi având și crucea nunta ei- nu plec, stăpâne, eu mă dau prins, a mai rămas vreun cui?
- Zidul de șoapte pe care am fost țintuit începe să urle, nădușește zidul, nădușește zidul, vrăjitoarele sângelui meu leacuri noi pregătesc. Pași nevăzuți mă apasă pe tâmplă, și mama nu mai știe nimic despre mine.
- Hei, umbră, pe unde ești?
- Aici sunt fiule, aici..sunt.
044.384
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 395
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
florian stoian -silișteanu. “CEARTA CU UMBRA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/39170/cearta-cu-umbraComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AA
Ce am vazut aici? Un soi interesant de limbaj poetic, un limbaj care se muleaza pe cititor atat de bine, incat acesta simte realmente universul umbrei in care este deopotriva stapanitor si sluga.
Inca nu imi dau perfect seama daca este vorba de o dedublare tipic dostoievskiana sau doar o cearta magica ce-si trage seva din riturile de constructie ale vechiului nostru popor(sau poate se realizeaza o simbioza intre cele doua).
In orice caz, Florian Silisteanu imbina cuvintele frumos si reprezinta, zic eu, o gura de aer sanatoasa.
Inca nu imi dau perfect seama daca este vorba de o dedublare tipic dostoievskiana sau doar o cearta magica ce-si trage seva din riturile de constructie ale vechiului nostru popor(sau poate se realizeaza o simbioza intre cele doua).
In orice caz, Florian Silisteanu imbina cuvintele frumos si reprezinta, zic eu, o gura de aer sanatoasa.
0
MMpiele de nor... cusută cu lacrimă, cusută cu dor
0
F-nu pot să cred că nu am trecut în vedere comentariile dumneavoastră...mulțumesc licorna, andrei, mihaela....frumos vă mulțumesc...după...15 ani
0
Multam!