Poezie
Sârma din Piața Sfântu Spiridon
2 min lectură·
Mediu
vara venea în oraș un om albastru
și-n Piața Sfântu Spiridon își instala sârma –
ca lumea, trăsnită, să se frigă de cer
lingea sârma cu picioarele la fiece pas
și la fiece pas îl vedeam prăbușindu-se
cu ochii închiși îi puneam dedesubt
pătura sângelui meu
vara venea în oraș omul pe sârmă
și mă duceam să-l văd pentru că se făcea
atâta liniște încât
țigara dezlipind-o de pe buze
pocnea
și gardul internatului pe urmă îl săream
prin grădina restaurantului unde un om același
urcându-se cu picioarele pe masă striga
oglinzi să i se-aducă spre a se recunoaște
vara venea în oraș omul pe sârmă
de la un capăt la altul lingea prăbușirea
cu o bară metalică ținându-și echilibrul
balansându-se-n poate nimic de pierdut
dar eu mi-nchipuiam că iubise cândva
prea mult și acum ajunsese
să-i urască pe oameni sacrificându-se
mergea de la un capăt la altul al sârmei
de mai multe ori – cu roaba cu geamantanul
legat la ochi și sprijinindu-se în pâinea
astfel câștigată și-atâta de bătrân
pentru că se născuse cu instinctul
miezului de pâine nainte de a trece
prin coaja sigură muncită brut
ultimul număr îi era atunci
când propria-i fiică ducând-o pe umeri
aceasta se-ntorcea pe spate luându-i
batista de pe frunte și-n gâtul ei vedeam
un sex agonizând să nască monstrul
pe gură
până când în sfârșit
am auzit vorbindu-se de tatăl
care-ngropându-și fiica pentru ultima dată
s-a prăbușit la rându-i de pe sârmă
fiindcă nu mai era nimeni să-l nască
012.163
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 249
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “Sârma din Piața Sfântu Spiridon.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/118394/sarma-din-piata-sfantu-spiridonComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mi-au placut mult...
\"urcându-se cu picioarele pe masă striga
oglinzi să i se-aducă spre a se recunoaște\"
\"eu mi-nchipuiam că iubise cândva
prea mult și acum ajunsese
să-i urască pe oameni sacrificându-se\"
\"pentru că se născuse cu instinctul
miezului de pâine nainte de a trece
prin coaja...\"
\"am auzit vorbindu-se de tatăl
care-ngropându-și fiica pentru ultima dată
s-a prăbușit la rându-i de pe sârmă\"
Ramane sa vedem cati dintre noi putem accepta existenta acestei alchimii a luciului oglinzii si mai ales daca nu cumva dupa ce citim aceste versuri vom observa, desigur intamplator, sarma ce ne sustine si hainele prea albastre.
Poate ca nici Sf. Spiridon nu a fost ales tocmai intamplator.