Poezie
***2
1 min lectură·
Mediu
compasiunea mea era plecată
eu îi iubeam și nici până astăzi
nu fac vreo diferență
însă el a crezut că poetul e o jucărie
uitată în spatele casei
mereu înconjura casa
doar-doar ma va afla
compasiunea mea era plecată
și eu fără gesturi fara surâs
mulțumind tuturor mă retrăgeam
de spaima frigului ce mă amenința
că-mi pune ochi de sticlă
cu umeri numai găuri cu pieptul
numai găuri cu trupul
din toate părțile-mpușcat de frigul
care voia să mă transforme
într-o lecție de orbire
mulțumind tuturor mă retrăgeam
ca și cum nimic nu s-ar fi-ntâmplat
001.343
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “***2.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/117633/2Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
