Îmi răsărise Soarele-n priviri
Și mă rănea ciudatul răsărit
Iar eu eram fără cuvinte,
Un paradis de stele jefuit.
Un paradis cu stele moarte,
Fără Lună și Luceferi vii,
Un paradis uitat
Rămași inconștienți prin țări străine
Ne-am înecat în valul gol de lume,
Am uitat că ne-am schimbat de haine,
Am uitat că mai avem un nume.
Covorul frunzelor se-așterne peste noi
Și umple tot
Traiesc intens cu inima deschisa, cu beregata libera, daca ma loveste cineva in tampla, habar n-am daca o sa cad. Viata nu e o comoara. Cine draca’ o cauta? Ne cautam pierduti ca chiorii. Visam cai
Ce este cuvantul ? este un sunet ? este o legatura dintre 2 oameni ?
Este o masca ? o forma ? este forma imaginilor ce se deruleaza in mintea noastra, umana ?
Este clar o forma de comunicare, de
Contemplu trist în cimitirul gol
Zadarnic cum o rază de lumină
Coboară-ncet, încetișor
Și se face tot mai fină.
Și se-așează pe tablouri
De frunze care cad și ard
Și, parcă, mai presus de
Perfecțiunea este un mit al omenirii conceput de aceasta pentru a nu fi atins niciodată. Este un concept pe care omul nu-l va putea atinge niciodată dar, care, prin însăși natura și ființa sa, va
Timpul e-un ocean în care
Secundele se zbat în valuri,
Se izbesc, se pierd sub Soare
Și-n zadar caută maluri.
Așa omu’-n a lui viață,
În zadar cu-a lui gândire,
Caută-n el cu
E așa pustiu în jur
Și liniștea o aud cum cântă,
C-o rază de ar mai cădea
S-ar rupe și-ar ajunge frântă.
Pustiu e și e frig
Și singurătatea mă-nfioară
Că uneori aș vrea să mor
Ca să mă nasc