Mi-a văzut careva căciula?

Perfecțiunea este un mit al omenirii conceput de aceasta pentru a nu fi atins niciodată. Este un concept pe care omul nu-l va putea atinge niciodată dar, care, prin însăși natura și ființa sa, va fi obligat sa tindă totdeauna. Milenii de-a-rândul de la apariția sa, omul, datorită slăbiciunii sale, a căutat totdeauna un sprijin în perfecțiune, vazând în aceasta o cale de scăpare, de a-și acoperi erorile vieții. Așa au apărut miturile, religiile, fenomenele supranaturale sau paranormale și alte forme de manifestare al acestiu concept numit perfecțiune. Una din slăbiciunile omului - furia - a dus la apariția întrebării - ,,Cum am apărut?\" - și astfel a luat naștere știința. Însă, furia ascunde totdeauna teama - teama de adevăr, teama de greutățile vieții provocate de erori umane și, îndeosebi, teama de scopul suprem al omului - ,,De ce am apărut?\". Mai devreme sau mai târziu, omul își va atinge acest țel așa că, teama manifestată prin amânare este doar o chestiune de timp. Omul nu face decât să intre într-un labirint imaginar de vise care să-i aline durerea, durere provocată de teama de dispariție. Se pare că, cea mai mare slăbiciune a omului este teama. Ceea ce nu înțelege el este că aceasta slăbiciune reprezintă o greutate imensă care îl trage în jos din zborul său către perfecțiune...