Mihaela Roxana Boboc
Verificat@mihaela-roxana-boboc
„cu obrazul lipit de grumaz/fiul meu doarme/cu-o bucată din mine/sub gene...”
Biografie: Data, locul nașterii: 19 mai 1982, Buzău. Licențiată în Management și Marketing(2007) și absolventă a Școlii Populare de Artă- Galați, secția pictură(2008). Membru fondator și secretar al cenaclului Ante Portas Buzău. Parcurs literar: Apariții editoriale în Opinia Buzău, Vitralii- Rm. Sărat, Fereastra - Mizil, Algoritm literar- Hunedoara, Porto Franco-…
Cred că ai dreptate în legătură cu textul.
Te mai aștept!
Miha
Pe textul:
„Nici un minut nu e al tău, Ioana" de Mihaela Roxana Boboc
Alex, mă bucur că vă place:). O să meditez la cele spuse.
Mulțumiri,
Mihaela
Pe textul:
„Nici un minut nu e al tău, Ioana" de Mihaela Roxana Boboc
Pe textul:
„Caiet decupat" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela
Pe textul:
„Sfîrșit de noiembrie" de Cristina Rusu
”cînd a zgîrîiat cu unghia un curcubeu prin care lumina părea legămînt
cum fiul Său legitim s-a jucat la rîndu-i o vreme cu toate jucăriile aruncate”
Finalul este de asemenea unul reușit, aducând divinitatea mai aproape de ființa umană prin acel ”și El se va apleca”.
Mihaela
Pe textul:
„despre Dumnezeu și relația Lui cu pămîntul" de Liviu-Ioan Muresan
nu caut nimic pentru că m-am obișnuit să
nu te găsesc
mi-e teamă să-ți mai rostesc numele
am învățat să mă iubesc sincer
ca pe ultimul om care trăiește
pe dunga asta aglomerată dintre
viață și moarte
Of, si ce aglomerată devine dunga asta dintre viață și moarte. Așa că nu caut nimic pentru că m-am obișnuit/să nu te găsesc. Poate te va găsi ea pe tine...
Pe textul:
„nu" de Alexandru Gheție
Pe textul:
„Călcâiul toamnei" de Mihaela Roxana Boboc
cruzimea rămâne celor fără pietre în buzunar
fără lipici pe degete, din ea se vor naște
- începând cu mâine, nu azi, niciodată azi -
forme cuminți de regrete
E prezent un sentiment de amărăciune, de regret și dor de copilărie, și e de înțeles să fie așa.
Mihaela
Pe textul:
„azi nu culegem struguri, doar iubim" de Ela Victoria Luca
Mihaela
Pe textul:
„mda, îmi închipui singurătatea o găleată/cu apă limpede dintr-o fântână care s-a coborât/adânc în tine/cumva" de Alexandru Gheție
de-atunci au trecut ani
și amintirea luminii
ce-mi șoptea în inimă
e un cal alb răsturnat
cu copitele lipite de cer
mușcând zăbala
în căpăstrul unui nor
pentru cursivitatea și lirismul lor.
În rest se mai poate condensa.
Mihaela
Pe textul:
„bucățele de suflet" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„O inimă asimetrică" de Mihaela Roxana Boboc
Pe textul:
„Coincidențe" de Mihaela Roxana Boboc
Pe textul:
„În mine" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela
Pe textul:
„Acesta nu e un poem de dragoste" de Mihaela Roxana Boboc
Parcă s-a umplut de nostalgie, de umbre și de frunze acest loc...
Interesantă ideea lui Gârda Petru Ioan cu broșura. Vizualizez deja conținutul. Ar fi ceva special.
Pe textul:
„Haiga de toamnă în lanț" de Cristina Rusu
cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„Răzleț" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela
Pe textul:
„Răzleț" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela
Pe textul:
„Răzleț" de Mihaela Roxana Boboc
fără strop de lămâie și neîndulcit
doar apă ușor colorată
doar apă
mă uitați rătăcind printre fâșii de lumină
de la steaua sudului la soare
de la mădălina la ile de la ile la simona
de la simona la elena de la elena la mine
de la mine la moarte
Mi-au plăcut tare mult aceste pasaje ce reliefează măiestria poetică a autorului. E un poem cu o construcție interesantă. Poate un pic prea subiectiv, prea personalizat și pătimaș, dar prin aceste aplanări de mai sus, efectul devine cel scontat.
cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„măi fetelor" de Alexandru Gheție
