Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

E-mail către Dumnezeu

1 min lectură·
Mediu
Nu știu să vorbesc cu Tine
pot doar să tastez până mă dor
buricele degetelor
despre lumea asta strâmtă
unde nu cresc aripi;
mi-e dor de tatăl meu
calcă prin lanurile Tale
și vorbește prin culoare
îl cunoști,
e înalt
când a plecat
cancerul mușcase din el
și ultima fibră
își plimbă oasele și apasă pe suflet
cu vergi de memorie;
ieri am dat petrecere pentru fiul meu -
4 ani de schimbări -
are chipul meu
și un colț din tata
în fiecare seară îi cresc aripi
mă întreabă despre sfinți și bube,
dacă Te doare coroana pe frunte și
rana din piept
îi zic că da, apoi vine la Tine
te pupă și zice că trece
îl cred - are un sărut cald
rupe din mine poem după poem;
Þi-l las pe tata
să ai grijă să nu-i fie rece
în nopțile cu regrete
să-i spui că îl întorc aici
în fiecare vers
la cina cu noi-
i-am păstrat o felie de tort
de la Emi
a suflat lumină
peste toate durerile.
043.282
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
174
Citire
1 min
Versuri
37
Actualizat

Cum sa citezi

Mihaela Roxana Boboc. “E-mail către Dumnezeu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-roxana-boboc/poezie/14009098/e-mail-catre-dumnezeu

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@adam-rares-andreiARAdam Rares-Andrei
sunt unele lucruri care mi-au placut mult in urma lecturii. punand cap la cap, poezia este destul de bine creata.
0
@mihaela-roxana-bobocMBMihaela Roxana Boboc
Multumesc pentru aprecieri.

O zi frumoasa!
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
se simte că te afli pe o punte, jumătate fericire, jumătate durere. vindecarea se face prin creație. am mai citit demult ceva la tine, tot pe ideea aceasta, un poem la fel de frumos și de trist în același timp.

Ottilia
0
@mihaela-roxana-bobocMBMihaela Roxana Boboc
Ai observat bine, Ottilia. Multumesc.
0