Poezie
9 iunie
1 min lectură·
Mediu
dimineața se șterge apatic
de colțul gurii
dorm până târziu visez
reuniunea cu colegii de școală
vreau să scriu un poem despre ioana
mă gândesc la ea
așa cum vizualizez
natura pe pânză
contururi se sting
și aprind
flash-uri de memorie
se derulează
n-am cunoscut-o pe ioana
trebuie să fi fost frumoasă
cu privirea
unui secret spus pe jumătate
mă gândesc la ea
ca la un mort în ziua pomenii
de un an
nimeni nu spune ce simte
tacâmuri se lovesc de aburul absenței
și totuși se înșiră întâmplări
comune
dacă aș fi văzut-o
o zi într-un anotimp turbat
aș fi tras-o de mână
până la acel foișor
în care cântă fanfara
vara
i-aș fi vorbit despre tine
cum te sprijineai de tâmple
și adulmecai mirosul de pădure
după ploaie
i-aș fi citit un poem
poate aș fi prins într-un portret
figura aceea gravă
cu pomeți luminați
într-o aură de înțelegere
ioana ar ști când să tacă
când să plece
s-ar naște precum ciupercile
în bătaia stropilor
inundând un colț de memorie.
063.755
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Roxana Boboc
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Roxana Boboc. “9 iunie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-roxana-boboc/poezie/13943920/9-iunieComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MBMulțumesc, Ioan pentru citirea constantă și sublinierea versurilor. Mă bucur că te-a acaparat povestea mea.
Mihaela, cu drag.
Mihaela, cu drag.
0
MPDistincție acordată
Ioana – e posibil să fie numele unui personaj fictiv sau poate real sau poate… dar nu contează, cel mai important e faptul că poemul curge atît de lin pe alocuri, zglobiu pe la capătul versurilor, ca un izvor de munte. Versurile prefigurează imaginea Ioanei, închipuită de poetă, așa cum pictorul își închipuie culorile cu sensibilitate, capacitate asociativă, imaginație, intuiție creatoare, constituindu-și el însuși, dintr-o paletă de culori, doar cele ce pot defini întregul
Un poem deosebit!
0
MBMaria Prochipiuc, vă mulțumesc pentru interpretarea deosebită pe care ați oferit-o acestui poem. M-a impresionat deslușirea unui mesaj aproape de inima mea.
Cu prietenie, Mihaela
Cu prietenie, Mihaela
0
AGcând memoria devine imaginație, când amintirile devin... viziuni. Tratezi foarte fain elementele aceastea de la granița memoriei, imaginației și apoi proiectezi totul într-o lume a re-construcției eului. Practic versurile nu fac altceva decât să apropie cititorul de tine, să te cunoască pe tine. Ioana poate fi reală su nu, dar nu asta conteză, si modul în care pui toate piesele pe acest puzzle al memoriei/ficțiunii/pânzei... Un joc interesant cu tine însăți și cu cititorul. Captivat.
\"vreau să scriu un poem despre ioana
mă gândesc la ea
așa cum vizualizez
natura pe pânză
contururi se sting
și aprind
flash-uri de memorie
se derulează
n-am cunoscut-o pe ioana
trebuie să fi fost frumoasă\"
de asemenea remarc directețea de aici, firescul. Felicitări!
cu prietenie,
alex
\"vreau să scriu un poem despre ioana
mă gândesc la ea
așa cum vizualizez
natura pe pânză
contururi se sting
și aprind
flash-uri de memorie
se derulează
n-am cunoscut-o pe ioana
trebuie să fi fost frumoasă\"
de asemenea remarc directețea de aici, firescul. Felicitări!
cu prietenie,
alex
0
MBEste interesant modul în care tratezi acest poem. Nu l-aș fi perceput ca pe un joc cu mine însămi și cu cititorul, dar meditând mai bine poate fi și așa văzut. Și ideea de puzzle e captivantă.
Mulțumesc pentru clarificări.
cu prietenie, Mihaela
Mulțumesc pentru clarificări.
cu prietenie, Mihaela
0
tacâmurile se lovesc de aburii absenței\"...
\"trebuie să fi fost frumoasă
cu privirea
unui secret spus pe jumătate\"
versuri foarte frumoase într-un poem de ficțiune creativă, care te acaparează de la un capăt la altul, când realizezi că ai fost într-o poveste. Deosebită. Felicitări. Ioan.