Miclăuș Silvestru

ajunși la motel trecut de miezul nopții alarma stinsă - tinerii îndrăgostiți fără critici împrejur

vai nouă! vai de noi! vai de mine și de mine! sunt dintre noi chiar mulți ce plângem cu vreuna din cele trei expresii c-o bici-capră de coarne trece-un individ pe sub

Mult i-ar place în urechi, Greu găsește drum spre ele, Rătăcește prin curechi Pân' să vină vremuri grele.

Nu-i e foame, nu-i e sete, Nu-i cu haine, nu-i cu ghete, N-are viață nici culoare, Sub lumină-i... lună, soare.

Doamne, ce păcat! m-am întrebat abia în seara asta la jumătatea lui cuptor când grâu-i treierat deja de două săptămâni cum de persistă încă-n aer aroma lanului în pârg de ce nu e crescut

ventilație la urdinișurile aglomerate - în nădușeala serii mai toți stupii cu barbă

doar doi puișori din cuibul rândunicii la primul lor zbor - cu motanul în brațe unul dintre nepoței

Precedent stradal al grevei, Cetățui în jurul Devei Iar efectul teoremei... De cinci ori în cârca temei!

Ace-n pernuță – căciula de purtare cu dosul cârpit * Ordine-n dulap – căciuli de sărbătoare la naftalină * Băieții gemeni – dintr-o blană roșcată căciuli cu urechi * Căciula tatei din

alene melcul nicio competiție fără adversari - doar liniște și pace arta înțelepciunii

stuful îmi acoperă casuța cociobă lângă baltă chichineață făcută-n grabă înghit ofuri până să mă satur și-mi împodobesc pereții cu împletituri de mână vin de hac crăpăturilor cu aluat argilos

două tabere cu rezerve de bulgări soldați în joacă - piesele din monument în poziție de-atac

Un copil - ce nu-i prea mare - Cară-un cal spre Caraclău Călărind pe-a lui spinare. Deasupra, pe ce-i?... Știi, zău!!!?