Miclăuș Silvestru

ne vin lumini din găuri negre cu strălucirea ochilor de corbi și-n zâmbet inocent dar obligat noi le filtrăm prin buzunare sparte venin ce curmă vieți nevinovate e stors din fructele

Eu văd tristă întâmplarea Chiar de ziua mamelor, Boc prezintă asumarea: „Codul muncii” – mărțișor.

Poți încerca să-ți faci un bici din orice vrei, dar numai după ce vei fi reușit a-l face să pocnească asemenea biciului, poți spune că este adevărată încercarea ta. Poți face praștie din ceea

Din mocirlă-s, multe paie, Apă, balegi de la cal, Nu îi facem dacă-i ploaie, Nu-i uscăm nicicum pe deal.

Sunt bărbați cu gusturi snoabe Și purtări, să zic - galante, Dau bani mulți și pe podoabe, Iar în casă... bagă... poante!

după primul comentariu aș fi vrut să intervin cu: - o anumită silabă repetată de 3 ori pe parcursul următoarelor 5 strofe este soluția ghicitorii. Să fie vizibilă ca o pată de grăsime*n supă.

Cu mintea-mprăștiată Și ochii-ndreptați spre șemineu Visam la clipele de altădată Trăite-ntr-o noapte înstelată În mijlocul naturii Cu tine-n... veritabil separeu Din depărtări stelare-o

vacanță plăcută – spre țurțurii înșirați mâinile-ntinse * fața spălată – țurțurii picurând lăsați în pace * robot orbital – telefoane fără fir țurțurii în mâini * țurțurii căzuți

corcoduși cu flori pe drumuri șerpuite risipesc parfum cu-arome-n nectar la masa nevăzută se-adapă gâze jocuri de copii pe-o pajiște-nverzită pân' la asfințit iarăși idile sub

Au pornit război avarii, Hunii, turcii și tătarii... Năvălit-au ca și câinii Să ne fure coaja pâinii; Rând pe rând apoi și alții, La fel - câini - nicicum ca frații, Tot din neamuri migratoare Au

Zic bărbații despre una Ce-ntreg satul cred c-o știe Că-i dulceagă precum pruna Și că-i rod de strâns din vie.

Sunt făcute cu măsură, N-au defecte, vreo fisură, Și oriunde, chiar la ruși, Sunt stăpâne... și pe uși.

Nu-i controla catrenului accente! Urare-i: sănătate și mult bine. Doar azi vă dau cu drag și-un sfert din mine Să văd... efect de-o sută de procente.

CE, cică EU la lista cititorilor mei astăzi pot să mai adaug încă unul care suferă când mă vede când mă aude când citește ce scriu sau când aude pe alții vorbind între ei despre mine îl

Foaie verde-a fagului, Ce-i place românului? Munca, vinul și cu struna, Să cânte întruna Și să joace-n bătătură Cu mândruța lui de mână, Să-i strângă și mijlocelul Dând deoparte

Convinși că-i bine la-nchisoare: Doar lux, relax, bilet de voie; Le pare-o lungă sărbătoare, De libertate... n-au nevoie.

demult n-am mai visat bănuții de argint ai țigăncușei cu care mă iubeam pe-ascuns însă visez destul de des cocoșeii din codițele ei cu luciul împrospătat pentru ziua nunții multe șanse n-am

Cu gând bun de gospodar (Din banii... „de buzunar”) Loturi multe-a cumpărat Ca să semene... păsat!!!

câteodată-aveam noroc nu c-ar fi fost mare scofală un zece lei de dat înapoi un trei lei de schimbat pe un alt loz mai rar șase lei cu șanse duble care se pierdeau pe două de trei în glumă-mi