Miclăuș Silvestru

am Pământul în spate o pânză de-un negru diavolesc mi-acoperă vederea toate-mi par schimbate josul în sus ori susul în jos sau mai bine spus pe dos moara de vânt afectată de trăsnet și

cam tare-afumat peste-un prag imaginar - cu brazde adânci

stăpânul și-a legat câinele cu o curelușă la gât și l-a priponit cu un lanț de sârma lungă cât curtea dresor neinstruit cu nuiaua lui deasupra amenință sărmanul neputincios înțelege

Bine e să ai noroc Mai ales când n-ai un șfanț, Intri-n crâșmă sărăntoc, Poate-acolo... dai de-un Franț. Franț - vecinu'-i - de necaz Bea ca să-și înece-un of; Cu tot greul pe grumaz Vede

44 clipe de răgaz pe un scaun la umbră cu un ștergar curat - iar dau buzna la masă muștele și țânțarii

târziu în noapte singurătatea m-așează cu spatele la zid propriu-zis împreunez mâinile la piept nu ca cele ale morților un picior îl ridic și-mi sprijin talpa de perete am de gând

un pic până să-ajung mă opresc la o răscruce imaginată de un gând aiurea venit din trecutul petrecut pe același drum scurtătură către sătuleț am ajuns imaginar e casa pustie în

Urmași lui Adam - cu aceeași ispită poamele de azi

Că românu-i generos Scris-au oameni de elită, Dar ne pare dubios: Întâi țuică... și-apoi pită.

ciulini rostogol până-n poarta bunicii – piatră de moară * papuci găuriți – ferindu-se de ciulini copii la joacă * coada securii – coroana ciulinilor smocuri de iarbă * ani în tăcere

tehnologie ultimul răcnet mi-am tras mașină nouă dotată anti-alcool anti-amendă pentru viteză și încă alți vreo câțiva anti dintre care probabil cunoașteți dar n-ați auzit de

prea mulți în lume lipsiți de-un minim confort neajutorați - pentru faceri de bine înțeleptu-i pregătit

Aștept ca noaptea să-ți conducă pașii Spre inima-mi robită de iubire, Apoi în rugăciuni cu îngerașii, Iertare să obții la-a mea greșire. Zadarnic număr gonguri de-orologii Cătând în noaptea

am lumina de noapte aprinsă aproape de căpătâi chelia mea reflectă o parte mă străduiesc să rețin în fraze măcar o mică măsură apoi vor fi așternute cine știe unde scânteile cugetării au

Jocul razelor de soare Dimineața... Roua ierbii mi se pare, În câmpie, Salbe de mărgăritare. Curcubeul și culoarea Peste ele... Nu-ndrăznesc să-mi pun călcarea Pe șiragul Destrămat cât