masha djinn (nepoata)

la o pipă, printre bucăți înguste de geam, nici nu ne mai gândim la reflectare o gură vorbăreață de canal mușcă din mucenicii de fum-nicotină, pe-aici e sensul, pe o vale de foc înfipt în burta

ca orice om care, și când stă pe closet, stă de fapt cu fundul și mintea în propriul eșec (călduț, călduț, dar foarte umed) mă gândesc cu amărăciune la datul în bobi și la posibile erori ale

Diminuța nu mai crede în efectul miraculos al aburilor din ceașcă, de la geam, de sub aripa avionului. Doar dacă la încheieturi nu simte vibrația violoncelului și pe buze puful aspru al piersicii

contesa din Dristor le îmbrățișează pe hilda și masha. Pe spatele mashei rămân urmele roșii ale degetelor contesei. nu-mi vine să cred cât de lung mă pot rostogoli pe bulevarde fără să îmi

printre jaluzele reușesc să văd cum din bocancul stâng pornește lovitura către obrazul tău drept cum îl lovește ritmic cu energie aproape sexuală cum obrazul se transformă mai întâi

trec zile și mă gândesc la mine până mi se umflă vinișoarele din tâmple sunt o problemă gravă de trigonometrie, mă gândesc sar prin cercuri de foc mă iau în spinare înainte să mă rostogolesc fac

pe la 3 dimineața îmi scărpinam tâmpla și mă holbam la o ilustrație semnată GORZO prin preajmă mai respira una, spasmodic, călare cum stătea pe volumul uriaș simțeam din ce în ce mai

Fiecare avea în față o farfurie cu cel puțin 3 mici Când, deodată, cineva a-ntrebat: „cum arată iadul vostru?” atunci norii au început a se scurge pe cer de parcă ar fi fost fugăriți de limbile

nimeni nu știe câte cruste are clasa a 6-a cum se regenerau când eram într-a 6-a și cum rezistă sub cuțit chiar acum. câțiva își mai amintesc, poate, că eu eram omul cu harta dar eu nu știu dacă

Am: De scris 10 pagini pentru cursul cu carmen mușat, Cumpărat o pungă de biscuiți cu măsline, obscen de scumpă, Observat un puștiulică de 8-9 ani învârtind o minge pe degetul de la picior Cum se

a făcut poc undeva în aer plesnindu-ne peste ochii căscați prea devreme prea mult taigaua e nesfârșită, a spus, din ferestre se-mpinge taigaua prea devreme prea mult o luăm la fugă lăsăm

zgâlțiala îmi mai adaugă un strat de carne, dement și fără contur exact precum ți-ai imagina un om înfofolit în propria frică. imediat îmi pun speranțele în mozilla și brioșele la cană, în cerceii

azi am ieșit din nou cu bărcuța la plimbare domnișoarele nici nu mă privesc de sub umbreluțele lor triunghiulare de sub rochiile lor lungi mirosind a cenușă, a cola, a nisip de ștrand, a

a venit blestemăția de sărăcie cu traista ei fuchsia, doldora cu firimituri proaspete mi-a întărâtat păsărelele prin care treceau furtunile-cuțit sfărâmicios în carnea ca săpunul- treceau mai

mă feresc de fata cu papuci roz și capete de câine pitindu-mă după un frigider abandonat pe culoar. nu mi-e frică, pulsul e normal, văd perfect, aud perfect, nici un semn de primejdie, doar nevoia să

mai întorc o pagină și mâna îmi cade zgomotos pe pupitru găurind pupitrul și podeaua nivelului doi cu groază mă întâmpină cei de la nivelele inferioare cad prin bcu în jos și cititorii se uită la

mi-am adus aminte de tata la țigară i-am vărsat un fir de scrum, mi-am pus o dorință. mi-am aranjat firele de pe frunte treptele din os să fie mai călduță locuirea. i s-au cam umflat vinișoarele

sunt animalul milenar încins cu centură cerebrală don quijote, bill gates sau reptilă antediluviană, mă rostogolesc prin tării, fur focul din vaginul zeiței și nu mă prinde nici dracu, nici

stăteai pe jumătate întors către suprafața pe care femeia făcea un sincron cu câinele ei imbecil, însă bine dresat. eu ascultam în căști Something a la Mode feat Karl Lagerfeld și-mi venea să urlu

exact în momentul acesta mă așez la masă și scriu exact in momentul acesta mă așez la masă și scriu.

șina se lăsa, apoi se ridica sub greutatea roților eram atât de aproape încât simțeam foarte limpede mirosul metalic, mirosul buruienilor și răcoarea iar de pe un culoar interior senzația pe

Cu buzele, mâinile și burțile răsfirate (în pudrieră gândaci roșii, nici urmă de retuș) așteptăm ne-am lipit capetele șerpește de pământ pe sub borduri, sunet înfundat de elicoptere venind

\"aici oamenii miroseau a flori si florile a oameni\" boris ivanovici smirnoff și iată-mă intr-un galop fantastic, lasând în urmă fără milă țara paltoanelor adânci cu