Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Omul care apropie marea

2 min lectură·
Mediu
Pe la baraca frizerului o răpăială caldă i-a întunecat
cămașa, dar nu-l putea opri nimic. Șiroia între cârje
pe drumul terasei, mergea ca niciodată prin bălți,
mârâia la mașini și la celelalte jivine. Deși nimeni
nu l-a văzut când s-a prelins mut la masă, sunt
mărturii cum că soarele ar fi bufnit prin cer, iar aerul
s-ar fi umplut imediat de pescăruși demodați ce
lăsau rotocoale și țipete pe briza impregnată cu alge.
La prima bere Ilie a plâns, la a doua a zâmbit, la a treia
a pus sare în buza halbei și a hăhăit în așa fel încât
toți au știut atunci că în el s-a rupt ceva trainic.
La a patra bere s-au întunecat cerul și vântul a hulă,
el a mai râs o dată lung la un fulger mai zdrențăros,
norii au tălăzuit catargele plopilor până spre rădăcini,
câțiva trecători s-au retras palizi sub polată grăbiți
să amareze în portul terasei la cheiurile mai goale.
La a cincea s-au rupt digul cerului + un trinchet mai copt.
Ilie hohotea ca Ahab cu toată barba în vânt
legat cu propria neputință de scaunul alb, bea și
râdea de sălta pe ape, fuma gros și râdea, blestema
pescărește bestia asta de luntre ce pârâie,
viața asta ca un guvid ce îl înțeapă la degete.
La a șasea bere a mai scos un fum, s-a holbat,
scaunul a plesnit, iar el s-a scufundat în valuri cu gura
deschisă și mâna înfiptă adânc în pieptul cămășii.
Spun martorii că atunci s-a oprit totul dintr-o dată,
soarele a găurit cerul și a îndreptat plopii jumuliți,
roiuri de pescăruși mai demodați ca nicicând
au răsărit de niciunde, au încercănat alb locul.
Când a venit salvarea să-l constate pe Ilie,
briza întorsese deja toată apa înapoi în alge.
055.181
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
295
Citire
2 min
Versuri
31
Actualizat

Cum sa citezi

Marius Lazarescu. “Omul care apropie marea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-lazarescu/poezie/13984622/omul-care-apropie-marea

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@nica-madalinaNMnica mădălina
un tablou ce rămâne în amintire, pentru că e condus cap-coadă cu acelați ritm, fără să iasă din cîmpul semantic tabilit de la bun început și fără să se abată de la idee.

acumularea se insinuează bine, în ciuda unor determinanți ce ar putea lipsi, gen îndolierea albă a locului, subînțeleasă, pentru că e limpede pe tot parcursul textului corespondența om-natură. fulgerul crăcănat îmi pare discordant, de o ironie nereușită.

de asemenea, cred că nu ar strica să fie împărțit pe stzrofe, pentru a susțien secvenșialitatea mai limpede, fiind, totuși, un text plin de detalii.

partea cu hăhăitul și trainicul rupt mi-a plăcut în mod deosebit.

și am apreciat farmecul vizualului, plasticitatea lui, precum și unda de oralitate.
0
@nica-madalinaNMnica mădălina
scuzele mele pentru numeroasele typo...
0
@marius-lazarescuMLMarius Lazarescu
Este ultimul tablou dintr-un triptic inceput cu \"Ilie si zarea lui\" si continuat cu \"Piciorus, caine total\". Va trebui sa le revad pe toate trei inainte de a le prezenta sub un singur titlu.
Am sperat sa am sansa unor comentarii pe text inainte de a le intregi in triptic, constient de utilitatea acestora. Desigur, am de facut unele \"reparatii\", cele spuse de Dvs. imi dau de gandit. Probabil insa ca modificarile aduse celor 3 texte vor putea fi sesizate abia cand vor fi grupate in forma lor de 3 in 1, pana atunci le voi lasa asa cum sunt in asteptarea altor comentarii.

Cu multumiri si cu stima,
ML
0
Distincție acordată
@aurel-sibiceanuASAurel Sibiceanu
Subscriu la cele afirmate de Doamna Nica și adaug:
Marius Lăzărescu este din ce în ce mai stăpân pe uneltele sale.
Această poveste biblică, dar postmodernă, merită să fie citită
și dezbătută. Felicitări, Marius ...
0
@marius-lazarescuMLMarius Lazarescu
Multumesc, Aurel.
Cu o moarte si o bere toti suntem datori. Moartea la o bere pe terasa e rezervata insa doar alesilor.
0