Poezie
Cântec lent de voinicie
1 min lectură·
Mediu
Un el, o ea, doi grași, plimbau un puști sfrijit,
tu ai zis ouch și te-ai scobit în nas,
apoi te-ai dus întins La Viespea Udă. Cinci vodci
ai plâns că ai face mii de copii cu Andora,
arată grozav, se va mărita cu un porc.
Și că i-ai dărui unul câte unul Ventiliei, fosta,
cea stearpă, să-i crească mari de dragul tău.
Erai vulnerabil ca struțul, cu privirea în vine.
Dacă ai fi avut răbdare, Nefrecventabilul
te-ar fi luat la el în subsol,
ți-ar fi materializat o dorință.
Dar te-ai grăbit să fluieri Love Attack,
iar prin hit-ul tău a trecut imediat o lăcustă,
sau altă vietate cu picioare zvelte și ochi verzi,
prea greu de capturat în suburbii.
În seara aceea ai adormit devreme,
ai visat că polenizai un buchet de santíni.
002273
0