Marin Tănase

Unde se distribuie ramuri ale pomilor în cutii insalubre, mișcarea cuvintelor, pe masă, scrinul negru, madame Recamier cu mîna rece dintr-un cimitir sonor, auzi doar frunze surde, în alcov

domnilor poeți, sunteți doar cuvinte domnilor cuvinte, sunteți doar orașe doamnelor orașe, sunteți doar păreri doamnelor păreri sunteți doar iluzii doamnelor iluzii, sunteți doar

Iar umbra mesei și a gîndului, un mod de a-ți începe viața cobori pe scări întunecate gîndind că pămîntul e plat. Vine timpul să-ți corectezi speranțele și iluziile un moment rece în

De ce sunt aici, în dreapta un stîlp de telegraf butoaie cu gunoi așteptîndu-mi plecarea, parcă văd un tavan deasupra printre neoane albe palpînd în fața mea, pe scaune, trecătorii unei

Cum a trăit luna deasupra atîta timp, ca o boare foarte rece seara, domnișoară cu cretă pe vene, simt o frustrare în geana stîngă dincolo de linia imbecilă a vorbelor ninse pe trotuar, zăpada

De cînd și ultimul bătrîn, de la numărul 89, și-a dat duhul, străzii mele i-au crescut aripi. Azi-dimineață cînd m-am trezit era o ceață insuportabilă și simțeam că nu mai pot vorbi, ca

Hai în parbrize, cu o lumînare stinsă, să mîncăm creveți și pîine mucegăită știi, Lavinia, orice lumină are sfîrșit cobori scările într-o oglindă Hai în pancarte Globetrotter cu mîinile

Iată-l, e Grigor, înfipt în cuie, de fiecare dată spre casă, prin caiete ucrainiene cîte un vers, tot zîmbind, zîmbind; hai, prietene, în palmă stigmatul în tălpi, mereu zdrobit de patul

Frunze prin soare smălțuiesc noaptea verde, crengi scuturate

Calc pe stelele tale, noaptea, cum pescarii își înoadă bărcile în valuri. Răsună pe ape clipocitul norilor, se aud ghindele înotînd căci vîsla este din stejar. Sorb luna ta netedă ca pe o

strigând în umbră ciocârlia printre nuci pe frunze ploaia

ploaie în spice umedă luna visând șipot la izvor

Mă simt ca aseară, pe bulevard, topit și ud, cînd în dreptul casei cu obloane roșii obloane roșii, dalele nu mai erau mai erau, iar în pămîntul jilav, mai aproape, mult mai aproape, două

Șipotul surd prin chiparoși, uliți cu praf, fum lemnos arde

Vino, amară noapte, sudoarea crescîndă a mîinilor galbene, te las în alcovul verde, ca și azi-dimineață, cînd îmi băteai în geamul rece de promoroacă, degetele cu sînge, și, mai în

Soboli în pămînt apa suind la izvor prin copaci, mierla

amar amor asurd în zbor de ploi avort acord asept prelud în foi atent talent

Stînci peste iarbă hulubi cîntă, pășunea în amurg, ploaia

Plopi albi în seară păianjenii țes visând prin frunze roșii

Șipotul surd prin chiparoși, uliți cu praf, fum lemnos arde

Seara amară printre frunzele roșii, mîna spală talăngi

Prin găurile cosmice trec neuroni și alge Preistorice gînduri mișună prin pădure noaptea, cînd plouă și miroase a nisip fierbinte

Frunze în extaz mișună prin șuvoaie limpezi tulpinile extatice beau viața cerului, îi fredonează căderea... ...efemer iubesc euforia liniștii ude, scînteietoare în abisuri