Limba română
Limba română Chiar de este-mpestrițată cu cuvinte din vecini, este o limbă minunată, limba ce-o vorbim! Are-n ea multe nuanțe, cu calde tonalități, o vorbim de-o veșnicie din
Zori și Asfințit
Dintre lemne-n fața sobei, un șoricel s-a ițit, l-a privit blând moș Mitică și pe loc l-a îndrăgit. Din bucata lui de brânză el a rupt un colțișor și i-a dat și lui – flămândul ce
Zori și Asfințit
Pe nisipul Mării Negre, strălucind diamantin, dormea micuța sirenă cu buzele din rubin. Alge verzi în negre plete, șirag de mărgăritare, corali roșii o-nveșmântă, are o față
Zori și Asfințit
Era o toamnă ca-n povești, cu frunze-ngălbenite, un vânt hoinar le-mprăștia pe aleile-nsorite. Le arginta bruma în zori punându-le-n valoare, și Soarele când răsărea sclipeau
Zori și Asfințit
Gelozie Astăzi, marea-i ca safirul, cu reflexe de topaz, Soarele discret răsare și-o sarută în extaz. Marea-n valuri lin tresare oglindindu-l cu ardoare și-i răspunde
Zori și Asfințit
Doresc ardent să mă iubești Revăd în minte îtâlnirea, Mi-e teamă că mă amăgești, Farmec prinde-nchipuirea. Sol al primăverii vieții La-ntâlnire ai venit, Sincer, totul mă incită Doamne,
Zori și Asfințit
Cupidon - un amoraș frumușel și drăgălaș, pus pe șotii și pe șagă alege perechea dragă. Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata, și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea –
Zori și Asfințit
Doua suflete pereche, Priveau in oglinda veche Admirandu-se-n tacere, Gandind la „Luna de miere”. Ea, suava si gingasa, Arunca priviri poznase, Cucerind barbatul care O dorea
Zori și Asfințit
Vișinii albiți de floare și o-nmiresmată boare ce ușor și lin adie, să ies din casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic
Zori și Asfințit
În zăpada afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând a noastre amprente, pe jos înșirate. Ne distram privind apoi urmele-n zăpadă, ce păreau fantastici
Zori și Asfințit
Soarele-a apus spre seară, Luna-ncearcă să răsară Dar pentru a șasea oară, În Secolul XXI, Intră-n Eclipsă totală... Mâncat-au Luna vârcolacii? de frunze-s goi acum copacii. Motanii
Zori și Asfințit
De-ai fi trăit iubite, ce bine ne-ar fi fost, Copila noastră are în viață al ei rost. Ne amintim de tine și încă regretăm, ai plecat prea devreme dar noi nu te uităm! În ziua asta dragă
Zori și Asfințit
Albaștri cum este cerul sau ca marea schimbătoare, uneori sunt ca azurul ce-l privești departe-n zare. Par un câmp cu albăstrele - Floare de Nu-mă-uita, sunt oglinda vieții tale – toată
Zori și Asfințit
Se îndrepta spre cabaret având în gând, un dor discret; era târziu, în miez de vară, și El spera – poate-ntr-o seară... El o privește pe Sans-Gene, dansând lasciv, ușor obscen, etalând
Zori și Asfințit
Au trecut ani și anotimpuri de când Pământul îl umbresc, sub semnul Soarelui născută, în nopți cu Lună, te doresc... Eu îmi urmez a mea cărare chiar de-i furtună ori vânt, dacă plouă-mi
Zori și Asfințit
Să ai prieteni și să fii trădat? de multe ori s-a întâmplat... ei - trădătorii, dragii mei, pot fi considerați mișei. Să-ți pierzi încrederea nu-i greu, de aceea tu gândește, că-n timp, tot
Zori și Asfințit
Iarna, cristaline unde pe sub gheață se strecoară și-n noapte argintul Lunii îl transformă-n poleială. Ajunge o zi-nsorită să se subțieze gheața și prin margini dantelate să pătrundă-n apă
Zori și Asfințit
Fericiți și-au dăruit marea lor iubire, grădină cu trandafiri, tihnă, fericire. Rozele inimii lor înfloresc întregul an, dăruindu-le parfumul florilor deschise-n ram. Trandafirii,
Zori și Asfințit
Cu turnuri crenelate, ferstre argintate, castelul înălțat pe coline, mă duce cu gândul la tine... Citeam povești și poezii, și ne jucam cu alți copii, visam la feți-frumoși și
Zori și Asfințit
Hotelul “Titanic”, sub ploaie de stele, visează la ziua în care va naviga pe mare… Ciripit de păsărele ne trezește de cu zori, flori de leandru-nmiresmate, feerie de culori. Multe
Zori și Asfințit
Apel Opriți războiu-n lumea mare, Să fie iar pace sub Soare! Chemați-vă trupele acasă, Nu faceți iar ură de rasă! Mor zilnic zeci de combatanți Și voi nu vă gândiți Că-i așteaptă-n prag
Zori și Asfințit
Alarmă Urși, mistreți și alte animale trăiesc din ce în ce mai greu, fiindcă nu au de mâncare și nici un leu în portmoneu. În Răcădău, pe înserat, coboară urșii ca să vadă cât suntem
Zori și Asfințit
Bianca Era zi de primăvară când ne-am cunoscut ziua noastră a femeii, cândva, mai demult. Mă dusesem hotărâtă să o înfiez și-am văzut-o cum se-nvârte ca un titirez. Mică, albă, delicată, ca
Zori și Asfințit
Roadele naturii Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori
Zori și Asfințit
Horă-n sat Înainte de culcare, spre zile de sărbătoare, toți flăcăii satului se adună-n vatră, matură și udă locul ring de dans să-l facă... Duminica după masă rând pe rând
Zori și Asfințit
Mircea și fetele lui Aura și Laura sunt a lui iubire, ochi căprui Umbriti de gene, zâmbet în privire... Prima-i este soțioară, Laura - dragostea lor, Îi privesc și mă încântă,
Zori și Asfințit
Ochiul Domnului Mai priveam spre cerul nopții plin de nori, întunecat, și-am văzut ce niciodată până atunci nu mi-a fost dat. Ochiul Domnului privește înspre Globul Pământesc, ca să vadă
Zori și Asfințit
Perpetuu Sufletul, divina forță creatoare de viață, omenirea-nsuflețește dându-i duh și cutezanță. Suflet și trup, un întreg ce iubirea o animă, simbol al trăirilor, torță veșnică,
Zori și Asfințit
Incertitudini E incert ce se întâmplă Cât de mult am suferit… Așteptând clipă de clipă Să te-aud într-un sfârșit. Am aflat că-ți este bine Si puțin m-am liniștit. Așteptând zadarnic
Zori și Asfințit
Feerie Antalia-i locul spre care zburăm, la-nceput de vară, ca să ne bronzăm. Hotelul Concord străjuit de piscine, în Lara elitei, mă primea pe mine. Senin și Soare, văd munții
Zori și Asfințit
Lacrima A licărit o lumină, s-a aprins o stea, a bătut o inimă ș-a înviat în suflet dragostea mea. Un nor a umbrit luminița, o strângere de inimă a schimbat sensul vieții. Cum ai
Zori și Asfințit
Þie Ai fost călăul meu, atunci, în plină vară, când îmbătat de pofte, m-ai osândit tu, fiară. Credeai că libertatea răpindu-mi-o, pe veci vei reuși de tine cu lanțuri să mă legi. Te-ai
Zori și Asfințit
Întâmplare Nu-i nimic întâmplător cât trăim sub Soare, întâlnirea noastă însă a fost o întâmplare. Ne-am văzut și ne-am plăcut în aceeași clipă, a fost soarta, primăvara, ora
Zori și Asfințit
Fiicei mele Nicicând trecutul n-a fost recuperat, răscolim amintiri care apoi ne ard, părerile de rău zadarnice sunt. Să-ți porți capul pe umeri cu multă demnitate, să nu-ți
Zori și Asfințit
În Cișmigiu Într-o grădină-n Cișmigiu, pe-o bancă spre estradă, Stau dragul meu acum și scriu și gândurile-mi zboară. Si micul lac ușor brăzdat de lunecarea bărcii, E-o mică mare de cleștar,
Zori și Asfințit
Poezia dragostei Întâi mi-a apărut în vis - sătucul interzis... Apoi, a fost un început, când în Iran l-am revăzut; și-n Tehran, la „Azadi”, am ascultat –„ Mahtumkuli”. Se
Zori și Asfințit
Ispita Este primăvară, soare și merii sunt albi de floare. Dinspre livezi te îmbie un parfum ce se transformă în suc dulce-acrișor avâd aromă de măr.. Peste vară, merișoare mai întâi verzi
Zori și Asfințit
Iubitul Priveam în asfințit cum marea se legăna încet spre mal, când te-am văzut venind călare, pe creasta unui val. Se întunecase când de mine, ca briza te-ai apropiat, pe cer erau
ZORI ȘI ASFINÞIT
Zori și Asfințit Lumina ce apare la orizontul vieții ne este călăuză, în timp, către apus. În tinerețea noastră ne place asfințitul și cerul plin de stele, când Luna este
Zori și Asfințit
Anotimpuri Primăvara a gătit natura-n smaralde, dalbe flori i-a dăruit, înșirate-n salbe. Pe toate le-a poleit în raze de soare, a sădit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit
