Poezie
Zori și Asfințit
Madame Sans-Gene
1 min lectură·
Mediu
Se îndrepta spre cabaret
având în gând, un dor discret;
era târziu, în miez de vară,
și El spera – poate-ntr-o seară...
El o privește pe Sans-Gene,
dansând lasciv, ușor obscen,
etalând forme voluptoase,
sub fine franjuri din mătase.
Ea simte muzica, mimează
o baiaderă ce dansează.
Șiraguri de mărgăritare
are la gât, mâini și picioare.
Mlădie, corpu-și unduiește,
în lungi spirale se rotește.
Ochi de jar ce ard în noapte,
buzele – rodii, în arșiță coapte.
Privirile li se-ntâlnesc,
întâmplător, pentru o clipă,
cât să-ntelagă ce-și doresc,
la vremea potrivită.
Înfierbântat, neliniștit
- un trubadur în noapte -
pășește sprinten către Ea
și vorbele-i sunt șoapte.
Dorința-i arde, dulce chin
ce se va stinge-ntr-un suspin,
îmbrățișări, dulci sărutări,
și haine sfâștiate...
Au petrecut noaptea
iubind cu multă dăriuire,
au adormit abia în zori,
cuprinși de fericire.
Cu mângâieri el încearca
dorința să-i trezească,
și așteapta doar un semnal,
chitit s-o cucerească.
Înlănțuiți în dans divin,
extazul clipei îl trăiesc,
el o sărută murmurând:
pot fi iubrea ta, oricând.
Senină, ochii își mijește,
cu-un sărut îl răsplătește,
și îl îmbie cu dulci șoapte:
vino, dragul meu, la noapte...
001.781
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mariana Cârdei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 188
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 44
- Actualizat
Cum sa citezi
Mariana Cârdei. “Zori și Asfințit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-cardei/poezie/13987508/zori-si-asfintitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.