Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@maria-prochipiucMP

Maria Prochipiuc

@maria-prochipiuc

Iasi

mariacyt@yahoo.com

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Fiecare iesire din matcă e o experiență, iar acest poem e cu totul deosebit, îți șade bine în stare de beție, doar atunci poți lăsa imaginația să se joace cu tine: ea plutea prin cameră, roșie toată ca un miez / intra și ieșea pe geam /pe gaura cheii/pe unde apuca… e o stare deosebită, stând cu coatele pe masă să simți că te și îndrăgostești, să te transpui în acea stare încât bretelele să-ți poată intoxica mintea, să crezi că dincolo de toate acestea îți este sorbită cu nesaț vlaga…ultima strofă deosebită

Pe textul:

după beție" de Liviu Nanu

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
e greu de recunoscut cine e autoarea, după aceste versuri, dar poate aici ar trebui să stea misterul, o imagine deosebita din versul doi. Cinci versuri în care descrii o stare de excepție, un mod de a arăta ce mult valorează prezenta celuilalt, si nu numai, în stare e cuprinsa intreaga lume, care desigur și-ar însusi gandurile poetei

Pe textul:

relație" de silvia caloianu

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Bogdan - De fiecare dată emoțiile sunt altele, mereu e un nou început, mereu pașii revin spre veșnicie, dorul e ceva ce uneori dă amintirlioor nuanțe de nostalgie, tăcerea e cel mai greu lucru de suportat... trecerile noastre prin timp sunt realități

Pe textul:

Amprentele unui timp" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·

O scriere cu caracter aproape biografic, asa simt eu, dar pe lângă relitățile expuse încerci și un fel de extrapolare a evenimentelor, un fel de fabulare. Te cunosc din poeme, aici se simte foarte mult metamorfozarea poeziei în proză. Sunt foarte multe expresii care dau niște imagini deosebite: unde doar soarele își odihnea ziua, găsisem inima pământului, cerul cu apă s-a întors spre seară…

O scriere plăcută, dar totusi cred eu că îi mai trebuie ceva, ceva ce trebuie să-l faci pe cititor să fie curios ce se mai intampla, sa-l tii cu sufletul la gura...

Pe textul:

Lebedei nr.21" de Marinescu Victor

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Eu cred că stările duc spre anumite sensuri ce pot fi scoase din cuvânt, atât sensurile cât și stările sunt provocate tot de cuvânt. Referitor la principiul ambiguității e poate realul meu ce nu vreau să-l descopăr decât așa puțin câte puțin. Senzatia de plutire e poate ceea ce mă caracterizează cel mai mult... referitor la volum, va fi unul de suflet atunci când timpul îmi va îngădui. Si acum poate surpriza referitor la iubirea aceasta cosmica si la starea de ambiguitate - poemul este dedicat Cameliei Petre, o poeta si recitatoare deosebită!

Pe textul:

Undeva sub Carul Mare" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Pentru:

Ion Diviza - visul pface parte din viața noastră, de cele mai multe ori unele realități sunt de necrezut încât crezi cu adevărat că doar ai visat. Referitor la apariție exista o vorbă : mai răruț e mai drăguț, dar nu acesta a fost motivul lipsei mele, ci am beneficiat și eu anul acesta de o vacanta de vis, poate de aici și acest text, stii ce bună e uneori desprinderea de și din această agonie a internetului, încât nici nu-ți închipui… doar o viață să mă prindă așa cum bine spui acest blestem. Mulțumesc !

Radmila - puf de păpădie ești și îți este cuvântul, mă gândeam că nici nu mă mai știe nimeni de pe aici, că, știi cum este fiecare cu vremea lui. Am sesizat ca doar cei de peste Prut mai țin legăturile strâns, e bine și așa, cuvântul e cel ce ne leagă, mulțumesc pentru urarea de bun venit, am simțit lipsa voastră, dar e bine uneori să te desprinzi de toți și de toate.

Pe textul:

Departe de mine" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Gabriela - poemul meu a fost cumva cu dublu sens se pare, cum bine ai subliniat încifrat pe alocuri, dacă nu te opreai aici, nu înțelegeam anumite lucruri așezate în acest poem, poate fără voia mea, mi-a dictat acel cineva din mine, ziua de 9 iunie a avut mai multe semnificații, aici e cu trmitere directă, dar ce mă bucură e că nu s-a simțit că era dedicată unei persoane dragi mie, care a lipsit de la momentul de sâmbătă și care știe a recita dumnezeiește. E o dedicație. Și acum cred că știi despre cine este vorba. Mulțumesc de oprire și în mod deosebit de momentul zilei de sâmbătă seara când luminile soarelui pătrundeau neștiute de nimeni peste chipurile noastre…

Florin – Mulțumesc, acesta este cuvântul, știi a căuta dincolo de cuvinte și uneori de sensurile lor, dând noi interpretări

Nicolae - petale de cuvinte puse peste căutarea sensurilor, dimineți ce se termină unori înainte de a le începe, frumos spui tu nopțile cu gânduri prefăcute în stele căzătoare… cu timp și fără timp…

Pe textul:

Undeva sub Carul Mare" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Florin - poate abia acum e bine de spus dupa ce totul s-a consumat, aproape totul, că acest poem a fost dedicat unui prieten de suflet, mă bucur că că am reușit să scriu fără să mă desconspir, ai intrat subtil printre imagini. E dedicată tot unui prieten de cuvânt, a unui prieten ce se joacă cu imaginile. Mulțumesc și pentru atenționare, am mania inversării literelor și din viteză citesc de câteva ori și nu le văd... asta e!

MA ioan- nu am știut niciodată care și cum îți este numele, dar poate nu e atăt de important pentru tine , prirea ta pe aici prin pragul poemului meu e mereu o bucurie.

Niculae - dragul meu, îți mulțumesc pentru sugestia de titlu îl voi folosi cu siguranță într-un nou poem dacă vei fi de acord, gândurile tale s-au așezat de cele mai multe ori în mănunchiuri de versuri, undeva sub poala inimii…

Pe textul:

Iluzii pe un petic de cer" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Dumitru – bucuria mea este atunci când măcar un vers îl determină pe cititor să poposească în poemul meu, se pare că tu cauți cu lumânarea ceva ce să te determine să mă ,,critici’’ Mulțumesc de studiu…acum nu prea știu la cine și cum se referă, dar am gustat cu plăcere…

Gelu – Ești poate unul din cei ce simte altfel versul, cu toate că am citit și eu comentariul de două ori, nu am înțeles, ai găsit greu melodia interioară sau nu erai conectat la portativul ei? Mi-ar place sa iei poemul pe îndelete și să vorbești despre ce gânduri, dar e bine că ai lăsat și acest semn de recunoaștere… Mulțumesc

Pe textul:

Iluzii pe un petic de cer" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Versul tău are profunzime, stă de cele mai multe ori sub semnul simplității, e sinceritate în trăire, ai simțul nuanțelor ce se pot decupa din versuri, imaginile sunt deosebite:

Inima mea ca o tufă de fragi
Atârnă între lilieci
În scorbura zilei.
Nu mă întorc.\"

Versul are sonorități clare, dialogul poemului e interior și dă cititorului un efect neașteptat, pentru că stilul este direct:

Sunt liber:
Infanterist fără glorie
Unde să plec
Dintr-o mână întinsă
Ca piatra pe apă
În salt scufundându-se,

Totul e simțit, poezia are ceva firesc și cald pe parcursul ei chiar apropiat de sufletul cititorului, se realizează legătura de la suflet la suflet. Mesajul poetic e plin de frumusețea idealului de a scrie!

Pe textul:

Infanterist fără glorie" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Voi începe cu imaginea care m-a făcut să mă opresc în mod deosebit asupra acestui poem și să las semn: cerul cu picioarele desfăcute. Penumbrele sufletești sunt determinate să lase amprente în poeme, imaginile sunt rafinate:

e totuși vară
dar se aude că într-o zi vom fugi
de noi înșine ascunzîndu-ne
după umbrele altor degete.

Pe textul:

dimineata pictata in orb" de dinu decuble

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Un poem deosebit de real, dar dus mult undeva spre suprarealism, imaginile descifrate din cuvinte, au un contur precis, îți place să dai cuvintelor noi și noi sensuri, să le pui în încurcătură, ca apoi să le lași să se descurce singure.

Imagini deosebite:

o cămașă goală pe dinăuntru
noaptea cade
ca un mădular peste pădure
moartea mă bate pe umăr

Pe textul:

improvizație perversă de singurătate..." de Gelu Bogdan Marin

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
de-și leapădă veșmântul de vise grele
pereții capătă culoarea caișilor în floare
lumina zilei despică inima bărbatului în candelabre
reflectând chipul femeii ce-și poartă azi anii
într-un prezent determinat
de un număr ce pare doar o secvență din șirul
celor ce vor urma

Nuți femeia poveste
ce-și poartă șoldurile unduind marea
în tine poeții văd
universul


Semnul meu pentru oamenii deosebiți

Pe textul:

Nuți Iancu" de Maria Gold

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
ne așezăm în jurul cercului
fiecare unde își găsește un unghi liber
privim cupolele din poziții diferite
privim luciul
după dioptrii - poemul adună în el frumuseți deosebite, se folosesc diverse cuvinte la care doar cineva inițiat poate găsi semnificații deosebite: Iștar, Șamaș...

Sunetul se regăsește în bobul de grâu căruia îi găsesc noi semnificații, de acolo pornește rodul, dar totul e doar în acea înălțare din final.

Pe textul:

În jurul cercului" de Djamal Mahmoud

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Gelu – mulțumesc de trecere, dacă azi textul a fost pe gustul tău și te-a făcut să te oprești e semn de bine încă. Îmi place că ai spus că am folosit cuvintele ca într-un laborator, interesant!

Ioane- da, e corect spus: Maria veșnic îndrăgostită, dacă am reușit prin cuvintele poemului să desenez imagini, dacă desenele mele vorbesc prin cuvinte, iar … e de bine!

Vasile- deisgur că ceea ce mi-ai lăsat aici, e superb, mult mai bine decât la mine… faptul că versurile mele te-au determinat să faci un așa comentariu nu poate decât să mă bucure.

Răzvan – tăcerile suprapuse peste necuvintele cuvinte au desigur un rol important, tu ai reușit să înțelegi acea tăcere vorbitoare dusă până la sunetul de trâmbiță.

P.S/ Textul acesta a fost o dedicați și mă bucură că au fost opriri la el și a fost interceptat așa cum mi-am dorit

Pe textul:

Roua ochilor balsamul buzelor însetate de dor" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Un frumos poem, e deosebit! Încercam să te descifrez pe aici, dar nici pe departe, altfel spus te găsesc într-o nouă postură, ultima strofă e specială, iar din prima strofă deosebite versurile:

într-unul mi-am lăsat bagajele
în celălalt nu-mi încăpuse
tot sufletul

Pe textul:

comisia de disciplină" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
O proză scrisă aproape cu tot dichisul, stropită pe ici pe colo cu diverse picanterii care dau o notă de originalitate scrierii.Unele din secvențe sunt intenționat introduse în scriere, adică te-a jucat imaginația pe degete...și uite așa ai mai ajuns și pe la spital. Originalitate, dar mai ales cursivitate în citire, fără să vrei te simți partener a celui ce scrie, dar mai ales a celui ce s-a încumentat la așa peripeții. Din tot sufletul pentru frumusețea scrierii, toată aprecierea. Oricum chiar dacă unele par a fi imaginare, cine nu te cunoaște este sigur de originalitate și eu vreau să cred că poate drumul acesta chiar l-ai făcut!

Pe textul:

Călătoria" de Liviu Nanu

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
eu neputând
ungherele umorului să le pătrund
și versuri albe sau cu rimă să-ți dedic
mă-nalț pe tocuri la frunte să-ți ajung
și ghiocei o mie să culeg

că ești frumos o lume-ntreagă știe
iar hora de-ai început-o c-o Mărie
e semn că te-ai grăbi

nu numai

în

poezie


și...uite așa ți-ai dedicat și-o poezie... au trecut vremurile, nu? când mai exista și...

Pe textul:

E ziua mea....." de Valeriu Cercel

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Un poem al nașterii, dar și creșterii, a creșterii poetice întru toate cele ale cuvântului, cuvânt exprimat cu eleganță. Felicitări pentru poem! Iar restul spuselor mele le găsești aici:

e prea însetat pământul acesta de plânsetul îngerilor
soarele râde în ochiul copilului ce se naște
îmi voi despica inima cu firul acela roșu de viață
să pot întinde brațele răscolind nisipurile

clepsidra să-ți mângăie urmele ecoului
lumina să reverse cântecul
vibrând sub privire

jocul de doi ori doi
colorează zilele
bunăvestire

Pe textul:

Nașterea*" de Djamal Mahmoud

0 suflu
Context
Maria ProchipiucMP
Maria Prochipiuc·
Da, Niculae, am înțeles perfect ce ai spus, dar și poezia putem spune că are momentele ei de durere, de bucurie, iar nașterea ei are loc uneori între aceste extreme. Cea mai mare durere e atunci când nu tu ești cel în suferință ci, privești neputincios și nu poți face aproape nimic, ba da, poți spera. Să ne auzim doar în bine!

Pe textul:

Ca într-un dans viața își reia cadența" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context