Maria Prochipiuc

Nicolae,

Nu e vina mea ca tu ai luat ce nu am dăruit nimănui , dacă îți plac lacrimile ... atingerea nu omoara ci doar rodește , toți s-au infruptat din licoarea aceea virtuală , dar văd ca tu i-ai simțit gustul cu adevărat, să mă inviți și pe mine la vânătoarea de lei... să mă certi?

Nicolae,

Mă voi folosi de versurile lui Nicolae Sirius să pot spune:
,,Intr-o deplina tacere în miez de noapte
un trup zeiesc
si eu
de parca umbra i-as fi fost
colindam
de la o casa la alta
de pe un drum pe altul
de pe fiece tarm în largul de ape
fara sa mai putem
sa ne oprim.
Si...?
Unde suntem? îl întrebam.
Unde ne ducem? ‘’
M-am oprit aici la tine nu întimplător ci să-ți fac o urare : La mulți ani cu sanătate și îndeplinirea tuturor dorințelor! Și așa cum am spus în urarea adresată tuturor ,,...simțim cu toții o pornire firească de a face urări celor dragi de acasă, celor dragi de departe și celor care ți-au devenit dragi prin frumusețea pe care au adus-o în viața ta.’’
Am zis că nu întâmplător ci pentru faptul ca tu erai mereu oaspete la textele mele , dar de o vreme...

Draga Camelia,

Dacă Ruga ta este târzie atunci urarea mea e mult prea tarzie ?
Mă voi folosi de versurile tale :
,,Coboară-ne cerul
neânfrânt și doar cu al al tău cuvânt
să faci să renască adevărul
acum și în toate ce-s pe pământ
piară fărădelegea și amarul
și fă ca totul să ne fie sfânt!’’
iar din partea mea : La mulți ani cu sanătate și tot ce-ți dorești!

Nicolae,

Mă voi folosi de versurile lui Nicolae Sirius să pot spune:
,,Intr-o deplina tacere în miez de noapte
un trup zeiesc
si eu
de parca umbra i-as fi fost
colindam
de la o casa la alta
de pe un drum pe altul
de pe fiece tarm în largul de ape
fara sa mai putem
sa ne oprim.
Si...?
Unde suntem? îl întrebam.
Unde ne ducem? ‘’
M-am oprit aici la tine nu întimplător ci să-ți fac o urare : La mulți ani cu sanătate și îndeplinirea tuturor dorințelor! Și așa cum am spus în urarea adresată tuturor ,,...simțim cu toții o pornire firească de a face urări celor dragi de acasă, celor dragi de departe și celor care ți-au devenit dragi prin frumusețea pe care au adus-o în viața ta.’’
Am zis că nu întâmplător, ci pentru faptul că tu erai mereu oaspete la textele mele , dar de o vreme...

Ca să te pot înțelege și să-ți cunosc stilul ți-am parcurs o parte din poeme, și așa cum spunea cineva încerc o ,, radiografiere\'\' a lor .
Am mers printre Copaci acolo unde încerci să-nmugurești nu în altă zi decât într-o Vineri , si unde se pare ca ai avut probleme cu modul de visare,
ca apoi ieșind Pe Stradă să-ți plângi iubirea urland la luna ( poate mai revii la aceste versuri). Probabil de la această nereușită îți îneci amarul într-o Beție, unde totul nu poate fi altfel decât difuz , și-ți dau un exemplu:
,,Si chiar eu, de putredul miros
De vin, din mine vreau sa vars
Tot veninul ce m-a îmbătat,
Tot cerul ce zborul mi-a curmat.’’
Probabil după o beție nu te poți vedea decât Strigoi, alungat , trist , aici am remarcat două versuri : Ce privește cu ochi goi / Copilul din lumină.’’ În starea de față nu poți fi decât Fără Ea, din nou doar două versuri: ,, Căci singur, și parcă plin de ură, / Aripile mi le-am tăiat.’’ Da, Plângea Oceanul și ce dacă? Pentru că ,,Pe cer lucea o stea.’’? Și mie Mi-e sete de timp, încerc sa-l folosesc dar nu plângând ,,...sub cerul deșertului / Ascultându-mi ecoul încins / În lacrima amurgului’’., ai ceva cu ,,stearpă’’, sete-apă stearpă. M- am oprit la Narcis și înclin să cred ca te-ai descurca mult mai bine în proză. E o vizită prietenească! Voi reveni!

Am citi ,, întregul’’ iar acum încerc să pătrund în miezul cuvintelor pentru a mă transpune sau mai bine zis a ințelege starea , fiindcă cred că este o stare , care poate determina chiar și o trăire. Ca să te pot înțelege ți-am citit și alte texte , o mai făcusem de mult ( cred că la o zi importantă) , nu seamăna cu celelalte , mă opresc doar aici ,, Intr-un colt dintr-un drum.’’ unde mi se pare că tot decorul e doar imaginar, iar tristețea nu poate fi aniversată decât în singurătate, acolo unde reușești să pleci din tine si unde chiar daca rar te poți întâlni cu tine , te descoperi ,, Mai om
Ca oricand’’
Îmi place mult cum scri, chiar daca acest text (...) pare un conglomerat de stări, cred ca ai sperat o ,,eliberare’’ sa devii ,, Mai om
Ca oricand’’.
Pseudonimul tău e o temă de meditație!
Vreau să te regăsesc și în alte texte , le aștept să știi!

P.S. Te-am găsit la subiecte fierbinți, altfel nu te observam!

Greu am urcat acest pisc numit ANTON!

Am nimerit, direct la demonstrație, si eu știu că 1 plus 1 fac 1 , dar la tine totul vine ,, din mers’’ , nu ești stresat (nici nu te pot inchipui) , la predicat nu ai nevoie nici de subiect și poti ajunge direct la ,,mai mult decât perfect’’ când tragi
,, nădejde pe ascuns c-ați priceput un pic
ce greu și totuși ce ușor să scrii despre nimic
un simplu șiretlic’’
M-am molipsit de la tine ( un simplu șiretlic)și chiar daca ți-am urat la fereastra sufletului am intrat și la o cană de vin fiert să-ți spun cu drag : La mulți ani cu sănătate și tot ce-ți dorești ! Am întârziat puțin cu urarea, dar la Iași e zăpadă mare!

Ai nins și peste mine cu tine, calm ca o zi așezată de iarnă după ,,metrica-om’’ . Deschide fereastra sa-ți cânt, câte în stele și să te topesc în tonuri de vioară iar,
,,fulgii cuvinte-mpietresc
și tot ca piatra, cresc

cine mă ascultă?’’
Inima mea ascultă!

Felicitări Gabriela!
Apariția într-un ziar important și mai ales pe o pagină de cultură e un lucru mare. Ai dreptate, Moșul a fost generos cu tine! Îți urez la mai mare!

Căldura brațelor tale le-am simțit în prag de seară când mi-ai întins cozonacul aburind al dragoste și am sorbit din cupa anului 2003 în care se gaseau toate sentimentele și gandurile noastre , pentru a ne zidi noi temple ale bucuriei !
Să ne îmbrăcăm în lumina tainică , dătătoare de viață ca nimic și nimeni să nu distrugă frumusețea sufletului!
Știi tu suflete ... !
Rodul dragostei ( Răducu)să-ți îmbrace zilele în frumuseți nepieritoare!

,,Iarna era blândă, razele soarelui încălzeau fețele noastre luminoase ...’’ vreau să mă cred in iarna zilei de azi , printre ,, tinerei, flăcăiandrii,...’’ aducându-ne aminte de timpurile trecute. Fiecare din noi își amitește starea trăită atunci ( aveam atunci pe cineva drag inimii mele în armată, încât nici nu mai știu dacă inima nu-mi plecase cu totul în depărtări), momente de maximă încordare, când veștile soseau greu chiar și pe liniile telefonice care aveau ca fundal, muzică de toate genurile, încât abia deslușeai cuvintele celuilalt ca este,, bine’’. ,,Eram liberi, dar libertatea asta parcă ne stânjenea mișcările, indiferent de vârstă.’’ , libertate pe care fiecare a înțeles-o cum a dorit . Bine ai redat acea stare de neîncredere în cel de lângă tine ,, n-o fi chiar el terorist ?’’

Am venit aici la tine nu întâmplător , ci am vrut o aducere aminte a luptei dintre noi ,,doi’’, eu care , țineam cu atâta forță să rămân în 2003 , iar tu care îți cereai dreptul îndreptățind fiind să calci cu pași repezi în prima zi a anului 2004. Ai câștigat! Lupta noastră s-a sfârșit într-o îmbrățișare lunga de un an , învăluită de ninsoarea deasă, spunându-ne reciproc : La mulți ani!

Draga mea Floris,

Știi tu bine, că locul tău este undeva acolo...unde numai cei dragi se regăsesc!
Iți doresc din tot sufletul să ai un trai voios și dulce unde sã nu ajungã decât bucuria! Iar stelele argintii strãlucind pe cer sã picure în nemarginitul templu al sufletului tău roua dragostei cristaline!
La mulți ani si ție, suflet nemărgint al dragostei!

,,Ninge banal, ca într-o zi de miercuri.
Bezmetici cad, așa, la întâmplare,
Rătăcitori din prea înalte cercuri
Fulgi mari. Și se topesc pe felinare.’’
E atât de frumoasă și foșnitoare iarna ta , încât îmi place să-i culeg petalele cernute peste vraja nopții în ,, nuferi stelari ’’ , ca îmbracându-ne tâmplele cu argintul razelor ,secundele să încremenească pe umărul nostru în Nemurire!
Bat încetișor la inima ta si-ți soptesc : La multi ani cu bucurie !

Am intrat cu pași repezi în Noul An ,care și-a întins aripile spre ceruri și salutã întreaga lume cu urari de bucurie!
Îți mulțumesc!
Pentru tine trandafirule îmracat în multe culori , doresc ca viața să-ți fie lină și toate dorințele sa-ți fie împlinite!

In prag de sarbatoare, cand totul intra sub vraja misterului, din cel mai ascuns loc iti transmit sanatate, multe bucurii si Sarbatori fericite!
Mos Craciun cel mic ( Maria) zis si Decembrie( nu intimplator) te imbratiseaza!
P.S. Nu uita al doilea pahar de sampanie in noaptea de Revelion il bem impreuna( stii tu de ce)!

Fie ca cerul... Fie ca toate sa ne daruiasca dragoste, nadejde si Sarbatori fericite!

Mereu altul și mereu acelaș!
Cărămidă de versuri pezișe - îi pot da diverse semnificații, dacă iau cuvintele separat cărămidă = zidire, dar versuri așezate pieziș, e mai mult o nemulțumire și cum spui ceva plutitor pe un rîu de sânge... durere.
Înălțarea spre Calea Lactee nu-ți aduce nici o mângâiere , ești ,,obsedat’’ când de muchiile cărămizii, când de versurile prea albe, doar plutirea circulară prin memoria cărnii poate , poate schimbă ceva...
Realizări : ,,cărămidă de versuri pizișe,zidită plutitor’’ , ,, înmulțirea cu două sau trei hohotiri’’ , ,, maluri tânguite’’, ,, ce-mi purtam fruntea plecată spre mângâiere’’ , ,, memoria cărnii’’ ...

L-aș ruga pe Moș Crăciun să aducă în tolba lui doar 100( de fapt 50) de puncte și să ți le dăruiască!

,,am ales să zâmbesc printre gratiile
sufletului meu’’- ți-ai ales un loc minunat pentru a zâmbi.
Realizări: ,,... mâinile tale / străpungându-mi trupul / în cioburi și albe secunde’’ ,, îți sărut privirea’’ Ai reușit să intri în miezul rugăciunii cu adevărat!

Iată încă un ecou de la Iași!

A trecut destul vreme de când tu erai ( ești):
,,Eu nu sunt decât
o fereastră
deschisă adânc
spre tine însuți’’
vii astăzi în prag de iarnă cu tristețea nostalgiei că într-un început de anotimp pașii te-au dus și prin Copou unde sufletul ți s-a umplut de iubirile trecute.
,,din teiul legat dezlegată
de-aripa iubirii dintâi...
Îmi iartă tristețea femeie
așa... în privire-mi rămâi’’

Liviule ,
ai dreptate mai bine mai tarziu decat...cine știe după tine s-ar putea să apară și Silișteanu cu amintiri , dar el probabil de la Craiova( de acolo are cele mai multe)...Și uite așa cum sunt eu,( știi nu-mi trebuie prea mult) am pornit împreună cu tine de la Roșiori spre Iași, a fost o călătorie minunată !
Din spusele tale am înțeles că ți-a fost bine!
Pentru unii a fost și 2 noiembrie.