Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Vitraliu

învăț să număr – într-o joacă de copil

1 min lectură·
Mediu


actul întâi: în patul lui Procust ne-mbrațișăm
o ploaie între noi
si-un râu de așteptare
o plută ce-o abate din drum
un vânt în larg


îndrăznesc să mă caut în mine
cu privirea îmi cuprind inima
clepsidră
și surâd

în actul doi: lumina printre pleoape
irisii spintecă picturile abstracte
sunt aruncate-n valuri
de-un matelot care picteaza pe pânza de catarg





094.758
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
60
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Prochipiuc. “Vitraliu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/126814/vitraliu

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ina-simona-cirlanICIna Simona Cirlan
In mijlocul poeziei te-ai scris in cuvinte! Eu am simtit mijlocul ca pe un autoportet.
Astept sa-mi spui de am gresit, stii doar cat de greu traduc poezii:)
Cu privirea iti cuprind inima
clepsidra
si surad... cu drag!
0
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Ina - În mijlocul poeziei sunt doar eu așa cum aș dori să fiu, iar celelalte versuri care mă înconjoară nu-mi aparțin, dar le-am pus acolo fiindcă mă reprezintă în momentul acesta mai mult decât în altul și poate cine știe … nu ai greșit, tu cititoareo de suflete, tu știi să traduci sfletele clepsidră, restul mă bucură că ești aici…
0
@ina-simona-cirlanICIna Simona Cirlan
Tii, Marie, ce ma bucur! Poate se face o fisura pe undeva si te pomeni ca m-oi apuca si eu de poezie:))
Nu! Esti tu asa cum esti, mi-am luat oglinda de aia de calitate... venetiana, ia arunca o privire!
0
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Ina - ai început să fii criptică, caută fisuri pe unde vrei si pe unde îți este bine, tu știi că te pricepi și la poezie, dacă îmi aduc aminte ai scris ceva la Virgil Titarenco, nu caut acum, doar din amintiri, și apoi te poți extinde pe mai multe felii, totul e să încerci, fiindcă în proza ta ai multe metafore care pot fi valorificate. Poate mă faci să mă privesc și eu în oglinda ta venețiată și voi reuși să trec dincolo de mine. Mulțumesc suflete!
0
@atropa-belladonaABAtropa Belladona
Mariuca, eu citii tate numararile tale si admirai cuvinte si poze si intelesuri...si zic asa, cu-nceata voce, sa nu mi te opresti din numarat, suflete!
0
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Carmen- știu că îmi ești aproape, nu mă voi opri, fii sigură, nu cedez ușor, chiar dacă voi numără în gând o voi face fără întrerupere fiindcă vreau să-mi ating scopul, uneori poticnit, nu întotdeauna versurile au în ele și calitatea necesară, dar pe parcurs cine știe, oricum e ceea ce mă exprimă în acel moment al zilei respective.
0
@marinescu-victorMVMarinescu Victor
mi se potrvesc versurile
suntem uscati si tare as vrea sa simt picaturile de ploaie.
de ce intre noi?
o ploaie intre noi si raul in asteptare...frumos
nu poate uda ce\'i intre noi iar raul...asteapta pluta. pluta este punte dintre noi. fara pluta patul este in zadar, iar vantul este dat de dorinte (in larg se regasesc).
apoi, indraznesc sa ma caut in mine. si eu si ea trebuie sa cautam in noi ceea ce suntem. urmand sa trecem prin timp (clepsidra) viata de pana acum. surad-este un fapt premergator actului doi. (un nod)
lumina printre pleoape/irisii spinteca picturile abstracte
surasul aduce putina lumina peste intunericul ce invaluie patul. trebuie sa incercam a desfiinta imaginea unora despre viata si sa le privim dupa voia noastra...sunt aruncate-n valuri. aici se face simtita pluta din actul intai ( ai pastrat spirala). matelotul, fara el nu avem pluta. el este cel ce\'a faurit\'o. picteaza pe panza de catarg (panza este sufletul lui). un astfel de suflet nu va ramane singur.

picteaza\'ti trup pe suflet si vei avea pluta pe acel rau uscat de lacrimi ce\'au fost varsate in singuratate. aduna vant si sufla\'l peste suferinti. te vei trezi departe.
0
@bogdan-nicolae-grozaBGBogdan Nicolae Groza
preludiu: pe scara din fata blocului tau te astept cu flori
e ploaie afara si tu nu mai vii odata
sa ne imbratisam...
o pluta de as avea, as veni inaintea ta
sa nu-ti uzi picioarele adorate

indraznesc chiar sa vin prin furtuna
sa te caut cu privirea lacoma
sa te prind i nbrate surazator

actul intai: in sfarsit te apropii,
esti uda toata
cu toate astea nu vrei sa vi nsa te usuc
cica ma racesti si imi dai frisoane...
asa ca te uiti somnoroasa printre ploape
ma saruti usor pe obraz
si-mi spui in fuga, pa draga.
din graba ai scapat florile in baltile ce fac valuri
si eu, ca un pirat de mare, ud pana la piele
pictez imaginativ ochii tai in inima
0
@gavril-kostachisGKGavril Kostachis
In patul lui Procust, doboara-mi gleznele dar nu imi frange aripile.
0