Maria Gold

Eu vorbesc de căprioare și tu sari pe cracă la pupeze…
Mi-a plăcut replica ta anterioară, am rîs în hohote.

De pleacă toți la cimitir
Noi crude văduvioare,
Vom învăța să viețuim:
Ca niște căprioare…

A fost bărbat rebel și fără frică.
Succesul, capul mare îi ridică.
Dar ce la bătrînețe îl doboară
E capul mic, supus; i se coboară.

De la bărbatul ăla, zău, eu m-aș tot duce
De silă și că mi-ar fi foarte frică
De toate cele-n viață el conduce
Și-o face doar cu cele ce ridică.

De la bărbatul ăla, zău, eu m-aș tot duce
De silă și că mi-ar fi foarte frică
Cînd toate cele-n viață el conduce
Și-o face doar cu cele ce ridică.

Mi-era dor de o doza de umor marca \"Elena Marcu\" (sau Allandala?)am intrat aici si am gasit acelasi umor fin extras din cotidian cu maiestrie.

Am citit mai demult insa acum ma intorc sa las un semn: mi-a placut foarte mult cum ai scris aceasta poveste si ma voi intoarce sa citesc in urma. Imi place foarte mult stilul.

M-am bucurat mult sa aflu de recidiva si mai mult ma bucur sa vad cum talentul e precedat de perseverenta si consecventa, care pot fi intretinute doar cu pasiune. Felicitari, Florinel!

M-am uitat cu jind la fotografii si tare mi-ar fi placut sa cunosc umoristii dar mai ales umoristele, (pe Atropa si Florinel de vreo citiva ani planuiesc); sa-i cunosc la mine acasa si sa contribui si eu la eveniment macar cu o ciorba acra. Data viitoare ma voi stradui foarte tare sa fiu acolo. Felicitari tuturor !!!(cam cu intirziere)

Florian, condoleante tie si familiei.

Educatia repetenta? Nu si nu exista \"Ruptura dintre generatii\".

Nu sunt pedagog cu diploma dar cred ca in momentul in care am primit in viata mea darul unei vieti, a copilului sau copiilor mei am devenit un pedagog.( Numai in momentul in care mi-am luat responsabilitatea educarii lor 100%.)

Aici incape polemica de zile mari insa nu sunt in masura sa exprim ceea ce simt, ceea ce traiesc, pentru ca sunt inca furioasa. Inca nu pot trai la rece.

Daca as fi de acord cu sistemul scolar, cu care nu mai sunt insa,(imi expun copiii invataturii 100% acasa), as lupta sa dispara de la catedra oamenii care nu sunt acolo din pasiune. Stiti cum se verifica pasiunea? Daca faci ceva cu atita placere incit ai face-o fara sa fii platit(dar bineinteles ca banii vin pentru ca nu poti sa excelezi in ceva si sa mori de foame).

In al doilea rind as umbla la sistemul legislativ sa dau dreptul copiilor sa faca ce vor, sa aleaga, nu sa fie obligati la nimic. Sa aiba libertatea sa invete ce vor ei sa invete. Sa nu fie obligati la uniformizare. Desigur acum in sistemul de cacat nu se poate. As obliga parintii sa asculte de copiii lor si sa asculte in asa masura incit sa fie educati de copiii lor. Sa reinvete ce inseamna libertatea, sa stearga din ei tot ce au invatat in acest ultim secol, tot ce i-a ingenuncheat.

Sunt furioasa si nu pot face fata polemicii. Ca sa faci fata trebuie sa te fi calmat. Dar nu pot atita timp cit indobitocirea in masa e acceptata. Platim din banii nostri sa ne indobitocim copiii. Si ce ma face si mai furioasa e ca sustinem ca nu se poate altfel. Nu se poate ca tatal sa vina acasa de la munca si in loc de stat in fata televizorului sa -si priveasca copilul in ochi si sa invete de la el de ce. Suntem furiosi pe domnul F. amaritul acela care in loc sa-si gaseasca scopul pentru care a venit pe lume, s-a facut profesor cine stie din ce motive gresite. Si acum sufera ca nu-i asculta copiii gunoaiele cu care vrea sa le umple creierul.
Am 17 ani de scoala dar jur ca cel mai mult am invatat de la citiva oameni care nu mi-au fost profesori. Sau de la unul , doi profesori cu care am avut sansa sa vorbesc lucruri in afara scolii.

Nimeni nu mi-a predat in scoala: \"supravietuirea\"
Nu am avut nici un curs despre \"fericire\"
Ar fi trebuit sa am zilnic o ora cel putin care sa fie numita: \"respect\".
De ce am facut mii de ore de matematica nu stiu cind acum nici 1% din asta nu folosesc. Mi-ar fi prins bine sa invat vreo zece limbi.

Dar cel mai bine mi-ar fi prins sa invat cum sa fiu un supravietuitor. Cum sa-i ajut pe altii sa vada, sa nu aleaga scavia moderna.

Cu siguranta educatia este acolo, asteapta saraca dupa gratii, de mult timp plinge sa fie eliberata. De cine?

Va multumesc pentru aprecierile voastre.

Eu cred in scrisul care ma face sa pling, sa zimbesc, imi da o tresarire, speranta, ma face sa fiu mai buna. Si in scrisul tau am gasit asta. Felicitari pentru scriitorul care esti si pentru faptul ca nu te ridici singur ci intinzi miinile si-i ajuti pe altii sa urce cu tine.

Chiar daca nu las semn ca te citesc, vreau sa stii ca o fac destul de des si am avut incredere in scrisul tau de cind ai inceput cu Ana si te semnai Iulia Codreanu, tot un nume foarte frumos. Sunt uimita cu cresterea ta si cu volumul de munca, energia pe care le ai. Sa stii ca voiam sa intru mai repede sa te felicit dar am tot scapat.

Multumesc foarte mult Maria, orice critica adevarata este binevenita pentru ca stiu ca nota e mica, as vrea sa scriu asa incit mie sa-mi placa, ori aici m-am indoit din momentul in care am postat si asta pentru ca am scurtat textul ca sa-l fac sa intre in concurs.Nu am fost multumita cu nici un aspect. In fine, as prefera ca cineva sa ma desfiinteze decit sa ma laude. Pentru ca sunt acel tip de personalitate care \"pot\" numai daca cineva drag mie imi spune ca \"nu pot\".

Multumesc maestre (drag) al metaforei, bine stii tu sa-i dai doua picioare in fund Mariei Gold,spre a inainta in litera. Sa vedem ce va face ea mai departe pentru ca am rugat-o din tot sufetul sa se apuce serios de treaba.

Multumesc Tincuta.

Multumesc mult pentru aprecierile voastre.

Am privit indelung fotografiile. Mortii nu se inlocuiesc, cine a tiparit agenda aceea a mintit. Sufletul patriei nu traieste separat de mortii ei, nu-asa? Copiii lui Gheorghe nu s-au mai nascut si nici nepotii. Asta e pierderea. Mostenirea spiritului lui a ramas undeva departe, pierduta. (Poate nu.)
(Si bunicul meu a luptat in Crimeea. S-a intors doar schiop. Dar s-a intors.)
Proza aceasta este atit de actuala pentru ca sunt atit de multe mame care si-ar putea vedea copiii aici. Din pacate. Scriam luna trecuta ca sunt mai bine de zece razboaie acum in lume. Si nu sunt semne ca pacea ar cuprinde pamintul in curind. Dar, Vali, eu iti multumesc ca te alaturi cu mesajul tau aici si te felicit ca o faci atit de frumos.

Felicitari Nia pentru un concurs impecabil, felicitari juriului pentru rabdarea de a citi si nota diversitatea , felicitari Vali, Laurentiu,Emma, Camelia,Roxana, as enumera toti participantii.
(Multumesc Dan Norea, sunt aici, dar nu ma implic pentru ca sunt prea ocupata sa esuez in alte proiecte in afara literaturii . De scris, scriu in sufletul meu tot timpul, dar nu sunt in fata tastaturii sa asez povestile si culmea ca ele dispar foarte repede… Dar participind la acest concurs am invatat despre mine ca nu ar trebui sa pun la debara ceea ce-mi produce emotie pozitiva, povestitul adica, am invatat ca nu ar trebui sa fac ceva important in ultima clipa, fara a-mi da sansa de a gresi , am scris textul pe doi seara de cinci pagini si l-am postat in ultima clipa pe data de trei dupa ce l-am taiat cu toporul sa-l fac de 10000 de caractere. Am trimis textul fara nume, am pierdut niste litere, inca se vede.)

Sudan,Iraq,Pakistan,Congo,Yemen si Saudi Arabia,Nigeria,Thailand,Chad, Mexic,Somalia sunt citeva din locatiile unde acum sunt razboaie. S-ar putea ca cineva sa-mi spuna ca e la ei si nu la noi. S-ar putea ca cineva sa-mi spuna ca tot ce misca pe planeta si tot ce nu misca ne afecteaza. Ceea ce cred eu este ca nu traim cind nu ne daruim celorlati. Atita timp cint in lume sunt atitea razboaie, cind mor copii, cind copiii cresc fara parintii, eu cred ca ne indepartam de scopul cu care am venit pe pamint si acela de a evolua, ne indepartam de a fi umani.
Elia multumesc ca ai intrat sa-mi spui prima.
Calin, multumesc, lamentatio este pentru ca stiu ca inca nu mi-am gasit \"vocea\" cu care sa fac ceva, sa am impact.(Nu voi avea o voce politica niciodata).
Daliano, multumesc si traiesc cu o anumita teama ca unele rani nu le vindecam niciodata.
Alina, draga mea, daca ar fi craciunul in fiecare zi pentru a darui, da.Multumesc ca ai vazut si apreciat mesajul.

Zimbesc Silistene , am citit frumos, am zis: a \'nebunit poetul meu, hmm, imbatrinim, ai? Te intorci pe unde nu mai sint carari nici pe apa nici pe uscat, chiar asa de singur si trist esti? Imi pare rau, credeam ca esti numai intr-o petrecere, dar n-am dreptate, am?\"