Maria Gold

De centuri si trotuare
Lumea doar prostii vorbeste,
Florentina prin parcare
Evident ca... s/ofereste
Sorin

Ți-am înțeles îngrijorarea
(Doar știi că ăsta-mi este harul):
Ești paralelă cu parcarea,
Însă cum stai cu... trotuarul?
Florin



De n-ar fi fost loviți de criză
În aste vremuri de amar
N-ar sta să facă analiză
Doi peștișori la …trotuar.

Vai de mine,
Am ajuns aici din greșeală, acum dacă tot am ajuns și am văzut că ești ardelean de-al meu, am zis hai să dau Bună Zua! Ș-apoi Ți-aș spune cinstitei adunări că io am fost la Poșaga, m-am rătăcit odată pe acolo, am zis că nu mai merg, dar am rămas cu numerele de telefon. No, am sunat și am aflat că nu mai este nici un torcoș vasile, zis cocs, iar lenuța a fost concediată că punea apă și nu mai era de 33. Și să știi că ți-oi mai călca pragul dumitale și străchinile, acum că lăsai semn să știu unde să vin. Să-ți fie de bine!

Ți-am urmărit eseele cu păcatele de pînă acum. Lenea este “arta de a nu face nimic”, spui. Din experiența mea de pînă acum am învățat că această “artă “ se deprinde datorită alimentației incorecte a trupului și implicit a spiritului. Are Iulian Poetrycă în biografia sa un interesant eseu despre importanța de a ne hrăni corect spiritul și trupul. Este foarte interesant și eu sunt acum în căutarea unei soluții de a-mi ține spiritul treaz și trupul sănătos. Sunt de acord cu ce scrie Poetrycă. Îți recomand.

Doru,
Mă bubur că ești printre cititorii mei și mai tare mă bucur că aud un adolescent care evită Fast-food –urile. Ține-o tot așa, nu deveni dependent de Coca cola și o să faci parte din micul procent al populației sănătoase a globului din următoarea generație. Felicitări părinților tăi care te-au învățat să ronțăiești mere și morcovi în loc de snaksuri din cartofi prăjiți și batoane de ciocolată. Dau dovadă de oameni responsabili și de iubire pentru tine.

Ina,
mulțumesc de aprecieri, dar să nu exagerezi, mă antrenez și eu în lipsă de inspirație să nu-mi pierd “mîna”. Dar o întrebare: Cum poți sta doi ani fără să te duci acasă, că din cîte înțeleg ești în vestul Europei. Știu că de multe ori amînăm să facem lucruri importante pentru că avem de făcut lucruri urgente. Timpul nu ne așteaptă din păcate și realizăm că la bilanț am pierdut ceea ce e neprețuit pentru ceea ce poate fi cumpărat cu bani. De exemplu, nu pot cumpăra acele clipe scumpe în care copiii mei le depozitează în rezervorul lor pentru viață alături de bunicii lor din România. Și sunt limitate. Impact puternic nu va avea pentru ei în viitor cît de confortabil le-a fost traiul din America, ci cît de adînc își înțeleg rădăcinile, cît de mult memoria lor se umple cu bucuria aceea simplă pe care o schimbă cu cei de acasă, multe multe altele, acumă mă mai și apucă lacrimile....

Departe de mine gândul să mă fi referit la viața ta personală. Mi-a plăcut pur și simplu cum gândești și ți-am făcut un compliment din inimă. Pentru că am citit ceva astăzi pe acest site, ceva care și mie mi-a repugnat. Și de aceea am lăsat comentariu la tine. Ți-am citit aproape toate textele înainte, dar încă nu am lăsat un semn. Dacă am dat cu bâta în baltă, rog să fiu iertată. Da, ar fi trebuit să nu las doar un semn grăbit…

Țin să-ți spun că m-ai făcut să plâng cu lacrimi de crocodil (crescut în crescătorie la magazinul de la colț) și după ce iau banii de la Bobadil de pe concurs, 200 și de la Alin Aladin 2000 (a lansat el un concurs contra lui Bobadil), ți-i trimit deîndată și cred că o să înființez și fundația De ajutorare a victimelor ca tine. Cu drag,

Aș veni cu o completare aici și vorbesc din pură experiență. Cînd conștientizezi greșelile pe care le-ai făcut, cînt te uiți în urmă și ți se face rușine, cînd te învinețești la simpla aducere aminte a unor lucruri pe care le-ai scris și te întrebi cine sunt eu, asta de acum sau cea de atunci, ai tendința s-o iei de la capăt, vrei un nou început, un start proaspăt. Clona pare soluția. Ți se pare că spațiul virtual îți dă această șansă. Și vrei să ștergi urmele. Am experimentat pe pielea mea că nu este adevărat. Cred că a-ți lua clona de guler și a-i spune răspicat să dispară din spațiul virtual este o victorie. Și cînd înveți că a-ți trăi pasiunea fără duplicitate e mult mai important decît gura lumii, la fel consider acest lucru o victorie. Și cînd înveți să-ți asumi responsabilitățile cu orice preț este o victorie. Și e superb să trăiești cu victorii mici care te clădesc spre ceea ce vrei să devi.

Aladine aladine, tare-mi era dor de tine!!!Ți-ai dat arama pe față… Mă lasași un pic în ceață...

Luați de aici care aveți răbdare: Da cosmine, am gasit ca ai dreptate.
Pentru că î-ul provine dintr-un a în doar cca 31%1 din cuvinte; în marea majoritate a cazurilor (69%), î-ul provine din cuvinte (fie latinești, fie de altă origine) CARE NU CONȚINEAU SUNETUL/LITERA A în locul respectiv, ci unul/una din sunetele/literele E, I, O sau U, așa că transcrierea sa azi prin â este absurdă. Dacă am fi paroxistic de pedanți, ar trebui să-l transcriem cu (“e” cu accent circonflex), (“o” cu accent circonflex) sau (“u” cu accent circonflex). Iată doar cîteva exemple:
î din e: monumentum>mormînt (=mormênt!), tenerus>tînăr (=t năr!), ventus>vînt (= v nt!) freiner (fr.)> a frîna (=a fr na!) netengu(sl.)>nătîng (=năt ng!) frengi (tc.)>frînghie (=fr nghie!);
î din i: luminaria>lumînare, ridere>a rîde, ripa>rîpă, sinus>sîn, stringere>a strînge, rivus>rîu drîmbă (sl.) geamlîc (tc.);
î din o: fontana>fîntînă (=f ntână!), longum>lîngă (=l ngă!) monastiri (sl.)>mînăstire (m năstire!) limoni (gr.)>lămîie (=lăm ie!) gond (magh.)>gînd (=g nd!);
î din u: aduncum>adînc (=ad nc!), perturnicula>potîrniche (=pot rniche!), hirundinella>rîndunică (=r ndunică!) gîndac (=g ndac!), mîrșav (=m rșav!), zvîrli (zv rli!), smîrc (=sm rc!) (sl.) tărîm (tc.) (=tăr m!).
...Pentru că, în cazul cuvintelor în care sunetul î provine dintr-un a, numai aproximativ o jumătate (15% din total) sunt de origine latină, așa încît â-ul din cca 85% dintre situații nu are cum să constituie mult invocata „probă de latinitate a limbii noastre“, de care, oricum, în anul 2002 nu cred că mai e nevoie decît pentru inamicii oligofreni.
... Pentru că o altă dovadă strălucitoare a legăturii intrinsece, a „înrudirii“ interne dintre i și î (și nicicum între a și î) o constituie alternanțele fonetice :
în pronunție dialectală (ardelenească, moldovenească), foarte adesea sunetul i se transformă în î, niciodată însă sunetul a: țigan>țîgan, sifon>sîfon, silă>sîlă, stingă>stîngă (la Eminescu rimează cu „plîngă“), stins>stîns, și>șî, șină>șînă, ține>țîne, țiui>țîui, ziua>zîua etc.;
multe substantive prezintă transformarea lui î în i prin trecerea de la singular la plural sau de la masculin la feminin: cuvînt-cuvinte, jurămînt-jurăminte, mormînt-morminte, sfînt-sfinte-sfinți; tînăr-tineri etc.;
în cursul conjugării unor verbe, i devine î: a vinde-eu vînd-tu vinzi-ei vînd etc.


De azi scriu și eu cu î din i!!!!!!!!!!!!!!!!!

Multumesc de trecerea pe aici, Liviu. Tocmai am facut cu baiatul meu un dil bun: sa ma traduca in engleza.(el o face mai bine, eu nu simt inca limba). Acuma dilul o fi bun pentru mine ca-l platesc un dolar pe pagina, dar o fi si pentru el cand ajunge la:
\"Ține fața la cuvintele altora
Și vei înțelege. \"

Am uitat sa scriu:

Ține fața la prieteni
Să nu te atace pe la spate.

Ori

Ține fața la prieteni
Să vezi de unde vin pietrele.

Deci tu lucrai pentru Iancu Jianu. Bravo! Profit și eu de acest anunț gratuit pe pagina ta să le spun tuturor că sunt managerul șef al conturilor lui Vlad Țepeș, deschis la BCR , adică Vlad Țepeș Internațional, J / 01/541/2006. cod unic1871015. Sunt mai mute conturi acolo pentru fiecare persoană care a încălcat ceva în țara asta și peste hotare. Nu le scriu că s-ar umple aici cu numere și nu-i frumos. Dar înainte să vireze banii, populația trebuie să spună doar numele celui a cărui țeapă o comandă. De exemplu, țepele pentru parlamentari sunt lungi, mai rezistente și costă 100 de euro. De acolo în jos pînă la infracțiunile cu amendă , a căror țeapă costă ca la tine 10 euro. Acuma poate cineva să zică : -E prea scump aici, de exemplueu nu dau 100 de euro pentru țeapa lui Marian Vanghelie. Dar întrebarea mea este: credeți că nu merită? Păi puterea exemplului va propulsa țara asta de la cea mai coruptă în clasamentul Uniunii, la zero corupție, zero infracționalitate, zero orice. Păi nu se mută el Donald Trump la București ca să doarmă liniștit că de cîteva zile, de cînd i-a luat-o Dinu Patriciu înainte, nu mai are somn? Că nu pricepe el cum un simplu arhitect l-a întrecut în conturi în mai puțin de zece ani, într-o țară așa de mică? Sunt multe de spus dar nu vreau să-ți forțez mîna pentru colaborare. Mă uit aici pe listă, țeapa ta e deja comandată. Vai de mine, Alin, ai mai multe... Nu-ți fie teamă și țeapa mea e comandată...

Mi-e bolnava fetita si nu am avut nicio dorinta s-o las cu altcineva nici macar pentru a va cunoaste, agonicilor. Mi-am dorit sa cunosc foarte mult pe Dan si Vali. Asta este, va fi o data viitoare in care voi fi in tara si sper ca viata nu-mi va mai arunca o provocare. Va citesc aici, imi sunteti aproape asa. Felicitari si drum frumos!

Poezia Ioanei Negoiescu este una pe care o traiesc. Felicitari! Si Andrei cind pune culoarea pe hirtie el pune o poveste de incintat ochiul si gindul.

Un martisor superb ne daruiesti, eu chiar daca lipsesc de aici, cu inima ramin linga oamenii frumosi!

Acest text se vrea ,,nu știu ce,, de mărțișor. Nu am cu nimic să-l laud, ci dimpotrivă.

Să spui despre femeie că

,, este desigur cea mai complexă mașinărie,,

,,să o punem pe prima pagină a ziarelor, fie dezbrăcată- prilej de mers cât mai des la toaletă, pentru unii,,

,,fără femeie am fi niște frecangii, niște neica nimeni…,,

,,dacă azi sunt mârlani mâncărica de mâine va fi rece și la păsărică obloanele trase,,


Mi se pare o insultă, pentru inteligența multora care citesc și te citesc, atît femei cît și bărbați.

Singurul lucru frumos e ,, femeia este cheia cu care Dumnezeu închide și deschide ușile omenirii,, .

Ce bucurie să văd că te-ai dat cu vegetarienii!!! Cu ceva anișori în urmă, am întîlnit o femeie,care, la orice problemă de viață, de sănătate, de moarte avea același răspuns, ,,... cruditățile,,. Nu m-ar fi impresionat dacă nu mi-ar fi spus și vîrsta. Arăta frumoasă, pielea tînără și era plină de energie.
M-am dus acasă, am luat un sac de gunoi și am scos tot din figider. Cînd s-a întors barbatul meu de la muncă, i-am declarat că de acu înainte nu mai intră nimic spurcat la noi în casă și nu mai gătesc nimic. După un schimb de țipete, am obținut promisiunea că dacă eu rezist două săptămîni, renunță și el la carne.Era sigur că va cîștiga. I-am dat teme, s-a apucat de citit și după cîteva săptămîni nu numai că a devenit vegetarian dar a început să organizeze și să țină seminarii despre alimentația sănătoasă și cum poți să-ți schimbi stilul de viață, cum să elimini carnea și produsele procesate.
Există această misconcepție că vegerarienii mănîncă numai morcovi, măsline și soia. Cînd adevărul e că numai după ce renunți la carne înveți că este acolo o lume fantastică,cu posibilități nelimitate .
Textul tău plin de umor reușește să trezească atenția și te întrebi ce-i de făcut. Sunt soluții. Grădina. Prietenul meu fermierul, la care mă duc acasă și văd că produce organic, bio. (Unul din copiii mei e 75-90 % fructarian. Nu numai că trăiește bine și sănătos dar a înflorit la învățătură. Doi din copiii mei nu știu ce e ăla mecdonalț. Sau alte jancfuduri).
Drumul pe care ești este una dintre cele mai frumoase aventuri pe care eu cred că le putem avea, e mult de luptat cu Goliat( Vezi Monsantoo și etc), dar și cu Goliatul din noi.
Cele mai frumoase lucruri care se întîmplă, te reconectezi cu natura, cu tine, trăiești în prezent.

Motivul pentru care m-am oferit cu ciorba a fost pentru ca data trecuta citisem ca au primit numai vin si bere si m-am intristat, cum se poate sa fie tratati oaspetii asa de rau la mine acasa...
In al doilea rind ma bucur ca sunt premii si apar destul de frumoase in vremurile astea.

Cit ma bucur sa aud ca se repeta.
Despre mine, eu va promit o ciorba acra, dragi umoristi, numai cu conditia sa nu faceti mofturi ca eu sunt vegetariana si ciorba va fi la fel!

Spiritul Luanei atit de viu incurajeaza chiar de dincolo prin ceea ce a fost pentru noi, sa ne iubim, sa nu ne fim straini, sa nu uitam unii de altii, sa nu traim clipa cind ne vom spune ce rau imi pare... Zimbesc Luana si pastrez in inima mea copilul din tine. Multumesc Anni pentru ca ai adus-o in atentia celor care o uitasera pentru un timp.

Mi-era dor de eroina ta, intru pe fuga si nu las comentarii, dar am vrut sa te felicit pentru premiile pe care le-ai obtinut si-s multe, vad si aud. Mi-e si mie dor de tine, nu as vrea sa inchei cu tristete ci cu bucuria ca vremurile ce vin in curind ne vor face sa ne vedem. Imbratisari.