Jurnal
fără să vrei îmi dăruiești lumină
1 min lectură·
Mediu
am mai adăugat o ploaie
o tăcere
puțin mov
peste două orașe
medievale
am aflat
totul despre nimic
am învățat cum se sădește
iubirea
în sufletele arse
de singurătate
chiar dacă ochii tăi nu au culoare
eu am văzut
093.563
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 39
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria-Gabriela Dobrescu. “fără să vrei îmi dăruiești lumină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-gabriela-dobrescu/jurnal/13943546/fara-sa-vrei-imi-daruiesti-luminaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Raul, niciodată nu avem toate cuvintele cu noi, mereu ar mai fi ceva de spus și poate că e mai bine așa. sunt conștientă de simplitatea cuvintelor mele și de aceea, uneori, ezit să postez gândindu-mă că... dar de fiecare dată există cineva care mă salvează. îți mulțumesc că ai mai adăugat puțină culoare poemului meu. e grozav filmulețul. mi-a plăcut mult și mă bucur că ai rezonat. ai văzut perfect starea despre care se vorbește aici. profit de comm-ul acesta ca să-ți urez baftă la examenele care te așteaptă.
cu prietenie, maria
cu prietenie, maria
0
Poate că da, poate că e mai bine. În unele situații e mai bine. Eu cred că ezitările acestea de a spune chiar și cuvintele care par fără importanță sunt normale. Dar nu neapărat constructive. Chiar voiam să spun că mi-a fost dor să mai citesc în pagina asta...
Profit și eu de comment și trimit înapoi gând de mulțumire și de prețuire.
Profit și eu de comment și trimit înapoi gând de mulțumire și de prețuire.
0
Lumina vine din suflet, Maria! Întotdeauna! Chiar dacă ochii nu au culoare, lumina va veni de undeva, dintre două orașe medievale, sub cerul mov, înstelat sau aburit de lacrima ploii... Acolo unde singurătatea așteaptă să fie pictată cu cuvinte așternând tăcerea.
Cu prietenie, Emil Iliescu
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
Domnule Emil, vă mulțumesc pentru semnul lăsat și pentru felul aparte în care interpretați mereu ceea ce scriu.
cu prietenie, maria
cu prietenie, maria
0
\"ascultat\" poemul tău. nu l-am citit.l-am ascult. și încă mai răsună în inimă niște pași pe caldarâm.pașii unei ființe singure înconjurată de lumina ei.
atât.
atât.
0
rara, îți mulțumesc! da, mersul cântat peste pavajul orașelor medievale. mă bucur că pașii mei șovăielnici au avut ecou în inima ta.
cu prietenie, maria
cu prietenie, maria
0
Un poem scris cu puține cuvinte, dar ce cuvinte...
Ești printre cei care au văzut, ești norocoasă pentru că ești printre puținii aleși să scrie despre iubire și înțelegere.
Mihaela, cu drag.
Ești printre cei care au văzut, ești norocoasă pentru că ești printre puținii aleși să scrie despre iubire și înțelegere.
Mihaela, cu drag.
0
Mihaela, mă bucur că ai trecut și ai văzut și tu lumina. da, am fost foarte norocoasă. anumiți oameni îi întâlnești exact când ai nevoie.
cu drag, maria
cu drag, maria
0

Poate că e puțin incomplet poemul, poate că sunt prea puține cuvinte. Dar când vine vorba de lucruri atât de simple nu e nevoie de atâtea cuvinte, nu?
Cu plăcerea lecturii,
Raul