MCMaria Elena Chindea
Verificat@maria-elena-chindea
Bucuresti și întreg universul
„Mă plimb prin arsura cuvintelor din bucuria de-a fi!”
ACTIVITATEA LITERARÃ Volume de versuri: • 2011 - „PICURI ÎN CRUCE” (Editura GRANADA, București) • 2012 - „LACRIMÃ DE RUG” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) • 2013 - „DECUPAJE ÎN VIOLET” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) 2015 - ”FOXTROT CU DUMNEZEU” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) 20115 - ”PUPILA CU FLUTURI” (Editura…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
bătrânului în poemele tale! Cred că empatizezi cu lumea lor însingurată și înțeleaptă Ovidiu, vizitată câteodată de mesagerii tinereții și copilăriei. Bogată locuire a celui ce nu păstrează în suflet invidii, uri, neîmpliniri!
Bine pictat!
Bine pictat!
Pe textul:
„Bătrânul" de ovidiu cristian dinica
0 suflu
Contextun gând de amintire duioasă celor ce-au plecat înainte să ne pregătească drumul de stele! Mi-a plăcut duioșia tabloului!
Pe textul:
„Uncheșii..." de ovidiu cristian dinica
0 suflu
Contextce-a atins transformator viața ta trebuia să se petreacă pentru ca tu să devii steluța din constelația lumii, că totul s-a întâmplat așa cum trebuia să se întâmple - este cheia echilibrului interior, al îmblânzirii lumii din tine, Maria! Tu, ca mamă conștientă de ceea ce ești, poți înțelege suferința celui ce-și asumă rolul de catalizator! Cu tot cortegiul de neîmpliniri! Mulțumesc de înstelare!
Pe textul:
„Dreptul la vedere" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Contextfoarte mulțumesc Dragoș, revărsările mele au nevoie câteodată de baraje să nu spargă toate matricile în drumul lor încrâncenat! Mulțumesc de scanare și înstelare!
Pe textul:
„Dreptul la vedere" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextDragoș, m-a luat valul amintirilor, un catharsis cumva necesar, și m-am revărsat uitând să mai pun punct. Mulțumesc că m-ai tras de mânecă! :) Literar vorbind, am rezonanțe balzaciene, deși nu scriu proză, când reușesc niște micropoeme e o mare victorie pentru mine! :)
Mulțumesc!
Mulțumesc!
Pe textul:
„Dreptul la vedere" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Contexttrăim alte timpuri, evoluția inerentă impunând schimbarea straielor, cred că tot omul și fiara stau față în față „doi prădători care își apărau locul/ în lanțul trofic”, prin spații în timpul ce pare că nu-i poate cuprinde în aceeași păstaie. Ăsta e datul - atunci lucrurile erau mai clare. Acum mai greu deslușești care ce rol joacă în orchestrația vremii.
Mi-a plăcut confesiunea ta aproape mistică. Și nu cred că acum dumnezeu trăiește mai ușor...
Mulțumesc!
Mi-a plăcut confesiunea ta aproape mistică. Și nu cred că acum dumnezeu trăiește mai ușor...
Mulțumesc!
Pe textul:
„amintiri din copilărie" de dan petrut camui
0 suflu
Contextcarte sfântă începe continuă și se termină cu un El și-o Ea ce-și amestecă și-și despart apele într-o continuă incantație a manifestărilor vieții în paletă infinită. Și indiferent de partitură simfonia atracției-respingerii dintre ei condiționează totul, în micro și macrospațiu!
Mi-a plăcut scanarea clipei-infinit a atingerii dintre ei...
Mi-a plăcut scanarea clipei-infinit a atingerii dintre ei...
Pe textul:
„Balsam, dinspre valea cea albă" de Iulia Elize
0 suflu
Contexta fost Cuvântul, și Cuvântul a era Dumnezeu”! Noi cei ce robim pe holdele lui înțelegem cel mai bine taina devenirii lui în lumină! Iar când izbutim să-i dăm strălucire, eu spun că n-avem nici o „vină”, doar am reușit să curățăm perfect calea venirii lui aici. Până una alta comentăm, cârtim, să umplem vidul din noi, să hrănim spaimele....
Dureroasă scanare a identității și însingurării noastre.
Dureroasă scanare a identității și însingurării noastre.
Pe textul:
„abisal" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contexto vorbă înțeleaptă în ceea ce privește schimbarea vremurilor:„aceeași Mărie sub altă pălărie”. Aparent manifestările față de anumite situații îmbracă altă armură, alte cazarme ne găzduiesc gândurile belicoase, instinctele primare dezlănțuite...
Suntem cruzi și indiferenți față de durerile altora, la fel ne tratăm și pe noi înșine, nu ne suntem prieteni ci dușmani, manifestările sunt mai parșive, greu recognoscibile în ipocrizia timpului nostru. Dar suntem și creatori și minunați - de, dualitatea bat-o vina. De-am putea călători în timp să vedem alte milenii, cred că proporțiile se păstrează. Și alegerile ne aparțin!
Minunată radiografie!
Suntem cruzi și indiferenți față de durerile altora, la fel ne tratăm și pe noi înșine, nu ne suntem prieteni ci dușmani, manifestările sunt mai parșive, greu recognoscibile în ipocrizia timpului nostru. Dar suntem și creatori și minunați - de, dualitatea bat-o vina. De-am putea călători în timp să vedem alte milenii, cred că proporțiile se păstrează. Și alegerile ne aparțin!
Minunată radiografie!
Pe textul:
„poate așa" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
Contextanaliza textului și pentru luminare d-le Lican!
Onorată de prezența dvs. în pagina mea.
Onorată de prezența dvs. în pagina mea.
Pe textul:
„Uvertura setei" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Contextîn plasa unor jocuri diabolice - să ne îndobitocească sau să ne înregimenteze unor interese care n-au nimic de-a face cu dorurile sau căutările noastre. Sub acest bombardament informatic toxic cât cuprinde nu ne rămâne decât să ne folosim neuronii din dotare să descâlcim gordienele - în ultimă instanță sabia macedonianului ne stă la dispoziție!
Cornul fiarei poate fi rupt - dacă nu lăsăm altora să gândească pentru noi.
Cornul fiarei poate fi rupt - dacă nu lăsăm altora să gândească pentru noi.
Pe textul:
„Big Bang și Little Bang" de Dragoș Vișan
0 suflu
Contextcă la capăt coborâm toți, cu sau fără caniculă sau spectacol. Cu ce-l umple fiecare, cu respirații conștiente, cu stări vegetative sau somnolențe profunde, face diferența între „călători”. Altfel, din goana trenului, peisajul pare același - ochii în care se varsă sunt alții funcție de setea cunoașterii! Cefereul dimensiunii acesteia nu are vină că multora ne e lene sau spaimă să privim.
Pe textul:
„Vagonul timpului..." de Teodor Dume
0 suflu
Contextîn căutarea adevărului imuabil; maya ne fură în expunerea în dimensiune, că totu-i joc de oglinzi care ne-ndepărtează de noi, de centrul ființării. Întunericul, ploaia, ne fură lumina pare. Dar matricea luminii e întunericul, orice am face nu ne putem pierde esența, doar traversăm inelele cunoașterii cocreatori, experiment și experimentatori totodată. Așa ne numărăm eternitățile!
Interesantă explorare, Nuta!
Interesantă explorare, Nuta!
Pe textul:
„ca o șoaptă care uită de tine " de Nuta Craciun
0 suflu
Contextde asumare a drumului propriu, care nu se parcurge prin procură, ci ars în sângele tău: „Nu mai `căta la preot sau sub Cruce”. Toate scripturile sunt doar puncte de referință care nu pot iubi, lupta, suferi în locul nostru! Pot aduce oarecare vibrație minții, dar misterul vieții rămâne să și-l adjudece fiecare după putințe și asumări care ne bulversează uneori!
Pe textul:
„Pe sub culmi, de Sfântul Gheorghe" de Iulia Elize
0 suflu
Contextluminarea acestui poem Antonia! Și ai dreptate - rănile ni se transformă în flori de lumină odată însumate lecțiile ce ne vin prin ele!
Pe textul:
„La capătul curcubeului" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Contextde comentariu și feed-back, d-le Caragea.
Pe textul:
„La capătul curcubeului" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Contextde scanarea lacrimii și de păpădie! Am corectat cât m-am priceput. O să mai revin asupra ei!
Pe textul:
„La capătul curcubeului" de Maria Elena Chindea
0 suflu
Contextdecât să exersăm știința de-a le așeza frumos în cofragul ideii pentru a nu creea monștri, pentru ca visul să rămână vis nu coșmar, și cartea o fântână nu un vulcan în erupție!
Deocamdată tu le așezi frumos!
Deocamdată tu le așezi frumos!
Pe textul:
„Literele" de ovidiu cristian dinica
0 suflu
Contextportret. Eu nu mă consider o egoistă dar mă recunosc în el. Poate că e doza aceea de egoism pe care trebuie s-o avem fiecare pentru a nu ieși din dimensiune. Pentru că în faza în care nici aerul pe care-l respir nu îl mai pot considera al meu - m-aș dezîntrupa, aș dispărea precum maia, sau atlantida... mă gândesc, nu sunt o posesivă, dar și învățătorii spirituali își păstrează o picătură de egoism, ca o ancoră a acestei dimensiuni...
Mi-a plăcut!
Mi-a plăcut!
Pe textul:
„Egoistul" de ovidiu cristian dinica
0 suflu
ContextFoarte frumos așezat în aforism exploziv - dacă luăm ca axiomă că doar omul este o ființă cugetătoare în această dimensiune! Nu știu de ce însă - cu tot dragul față de om ca o ființă ce poate schimba universurile din el, încep să am serioase îndoieli că deține monopolul cugetării și că chiar își asumă acțiunile pe care le săvârșește și urmările catastrofale asupra ființelor considerate inferioare lui! Și eu sunt o optimistă cronică! :) Poate doar oamenii frumoși ca tine să tragă căruța evoluției din șanț!
Mulțumesc, Antonia!
Mulțumesc, Antonia!
Pe textul:
„Poem fără mine acasă" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
Context