M-am răcorit în roua dimineții
Și-am depășit senzația tristeții.
Ce dulci sunt anii puri ai tinereții!
Sunt doar scânteie din lumina vieții.
Am străbătut cărarea-mprejmuită
De lanuri verzi,cu
Am îmbrățișat o floare cu petale-nrourate
Și-am simțit cum înauntru-i seva vieții i se zbate.
Am simțit cum din pământul închegat cu iarbă deasă
Ea e floarea vieții mele ce-o voi ține la
Te-am văzut azi noapte într-un vis simbolic,
Cum stăteai tăcută-n odaia-ntunecată.
Azi am devenit ceva mai melancolic,
Fiindcă visul încă proaspăt mi s-arată.
Adâncit în gânduri
Visa cu ochii deschiși.Pe patul scund din camera semiobscură,stătea întins pe salteaua moale gândindu-se ce va fi în următoarea zi.Știa că trebuie să-și ia inima-n dinți și să facă primul pas.De
Stau noaptea la fereastră
ascultând pașii trecătorilor,
murmurile lor,
greierii cântăreți,
foșnetele copacilor,
așteptând să vină o nouă noapte
cu alți trecători,
alte murmure,
cu alți
Mi-e sete.Vreau să beau apă
din fântâna vieții.
Mi-e sete.Vreau să beau apă
din izvoarele tinereții,
din pârâurile reci ale adolescenței,
din albiile inocenței.
Mi-e sete și vreau să beau
Aș vrea să văd amurgul,așa cum ochii tăi
Sunt limpezi ca cristalul cules de printre văi.
Aș vrea să văd amurgul cu-n răsărit de lună,
Să-ți văd surâsul candid,privirea cea blajină.
Aș vrea să
Să devorezi tăcerea cu gânduri răzlețite,
Să lași deoparte vorba ce este de prisos.
Condiția umană ce e-n dezechilibru,
Se-afundă-n idealul plăpând,anevoios.
Când tot ce-i profunzime devine
Asfalt plombat cu pietre negre
Placat cu dâre de noroi,
Copaci cu trunchiuri răsucite,
Nori vătuiți de aburi moi,
Picuri de ploaie ce se-mbibă
În solul proaspăt umezit,
Stoluri de păsări care
Stând cu brațele-ndoite
Și bărbia sprijinind,
La-ntrebări cătând răspunsul
Adâncindu-se în gând,
Își formează o părere
Despre-al lumii tainic rost,
Făurindu-și în străfunduri
Un dogmatic
Nu poți să condamni invidia,dușmănia,
Dar nici indiferența nu-și are rostul ei.
Când vezi că omenia își pierde densitatea,
Realizezi dezastrul ce naște din noroi.
Mocirla cea infectă ce
Dacă din greșeală ai căzut,
Ridică-te și ia-o de la început.
Nu aștepta ca altul să-ți dea o mână de-ajutor.
În viață trebuie sa fii un aprig luptător.
Oricât de greu ți-ar fi,încearcă să
Cu oase pietrificate,din peștera de gheață,
Se arată fantomaticul mamut.
Doar colții săi de fildeș au dispărut
În a întunecimii vremurilor ceață.
Cu ultimile zvâcniri își impune
Când inima pulsează în ritmuri cadențate
De muzică stelară,privesc la cerul gol.
E seara vieții mele,când lumea mă-nfioară
Cu spasmele-i nefaste,ce mă-nconjor domol.
De-aș evada din roiul
Sărmane câine,ce umbli jegărit,
Gonind pe străzi golașe,fără oameni,
Ai fost bătut și iarăși umilit
De-al tău stăpân,ce crunt te-a chinuit.
Ai fost un câine credincios,dar ce folos
Dacă
De vei fi cuprins vreodată în vârtejuri schimbătoare,
Printre cioturi de cuvinte ce n-au nici un înțeles,
Când ideile perindă mintea ta năucitoare,
Născocind diverse sensuri ce au propriul lor
Cât jinduiesc către iubirea ta,
Speranța să te am în preajma mea.
În luciul viu al apei străvezii
Să te-nfiripi,atuncea când revii.
Să ne suim pe culmile visării,
Durerea să o dăm
La răscrucea dintre drumuri când cu palide ecouri
Ne cuprind adesea, tainic, în mistere, dulci fioruri,
Se-nfirip-o mândră lună ce se naște din abis
Și se scaldă într-un soare luminat de-un simplu
Ridicol.
Am încercat imposibilul,
dar am realizat că nu se poate.
Absurd.
Am sperat că realul
va deveni real.
Momentan,sunt confuz,dar mâine,
poate mă voi lămuri pe deplin
asupra stării de
Azi,parcă m-am mai liniștit.
Cu gânduri limpezi dimineața m-am trezit.
Subconștientul mi-a găsit un antidot
Și rezolvându-mi al ideilor complot.
Dar ieri,în ritmul infernal,
Ideile-mi ardeau
Prin iarba verde, umedă și deasă,
Adesea liniștit mă așezam,
Priveam cum păsările zboară
Și-n dantelate gânduri m-ascundeam.
Din când în când, din propria-mi visare
Eram trezit de câte-un
Tot ce-am visat s-a risipit,
Tot ce-am dorit s-a năruit,
Doar luna umedă și rece
Cu mine noaptea se petrece.
Cumplit mister m-a dărâmat
Când simplu te-ai îndepărtat.
Cumplită noapte mă
Vis de aur,vis de-argint,
Vin` de-mi face-un legământ.
Ce-i frumos vreau a visa,
Ce-i urât vreau a uita.
Să-mpărțim tot ce e bun
De la vii,de la străbuni,
Gânduri pline de visare,
Flori