Poezie
Visuri
1 min lectură·
Mediu
Vis de aur,vis de-argint,
Vin` de-mi face-un legământ.
Ce-i frumos vreau a visa,
Ce-i urât vreau a uita.
Să-mpărțim tot ce e bun
De la vii,de la străbuni,
Gânduri pline de visare,
Flori albite de ninsoare.
Râuri unduind în șoapte,
Pomi cu fructe care-s coapte.
Văi,livezi și crânguri dese,
Viața-ncet ca să mi-o țese.
Căprioare să-mi urmeze
Ai mei pași,și sa vegheze
Visurile ce-mi apar
Din tărâmul solitar.
Luminate doar de soare,
Visurile-mi sunt mai rare.
Luminate doar de lună,
Vremea lor este mai bună.
Astfel,viața mea tot trece
Ca un vis care petrece
Un noian de întâmplări,
Plin de tainice cântări.
Lumea mea plină de vise
Vreau pe foi să fie scrisă,
Ca să știe-ntreaga lume
Ce am fost în astă lume.
001.250
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maniceanu Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Maniceanu Valentin. “Visuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maniceanu-valentin/poezie/192498/visuriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.