o ultimă zăpadă

în ziua când voi fi lumină mi-oi cerne umbra-n amintiri copilăria începe și se termină cu prima zăpadă cu primii bulgări, cu cazemate cimentate peste noapte cu oameni de zăpadă mărșăluind printre colinde cu sănii, cu zăpadă călcată în picioare cu zloată, mizerie și inocență adolescența începe și se termină cu un sărut furat printre fulgi tolăniți pe gene când visele aleargă desculțe printre grade Celsius mult prea sărace pentru o feerie maturitatea începe și se termină cu un surâs desprins de pe fața unui copil ce îngerește zăpada un zâmbet mult prea curat pentru o simplă noapte de Crăciun gândurile urmează circuitul apei în natură literele ning viscolit sau liniștit cuvinte se aștern, fraze se nasc și zăpada scrie o nouă poveste purtând urmele spulberate când foile așteaptă… sfârșit