Lupu Svetlana

Mulțumesc, Cezar pentru o apreciere măgulitoare, dar să nu ne grăbim,
n-a trecut încă pe aici Profesorul.

Viorel, mulțumesc mult pentru vizită și sfaturi.
Accept observațiile și corectez, dar în strofa a doua am vrut să spun altceva decît ai înțeles, deaceia o las neatinsă, nu vreau să-i scimb ideea.
\"Și cer o plată pentru \"te iubesc\"
cu o valoare dublă, să-mi ajungă-
de dau un strop de rouă, îmi cerșesc
n-o mare, dar și perlele-i în pungă.\"
E o autocritică, că sunt \"lacomă\" la iubire, pentru iubirea mea față de cineva cer sentimente duble, poate triple... adică nu-mi ajunge numai marea, mai cer și perlele din mare.
Deaceia mai jos rog: \"Învață-mă ce-nseamnă DOAR a da\"

Mulțumesc, dragă Profesorule pentru truda enormă, observațiile le primesc, fac corectări chiar îndată unde e posibil.La \"reflectat\" mai revin.
Acum vreau să-mi apăr imaginea cu \"nunțile și cumetriile\".
Existența noastră e un amestec de rutină (Fire tulburii) și \"duminici\", sărbători(nunți și cumetrii- pentru moldovenii, mai cu seamă cei din sat sunt unicele \"pete de lumină\" pe \"pînza\" rutinei)
Iar adresarea mea \"să mă filtrezi cu zarvă
de nunți și cumătrii,\" e o dorință de a fi aleasă numai cu \"sărbătorile\"(virtuțile) din mine, ignorînd rutina (viciile).(E mai simplu să iubești virtuțile în cineva, decăt viciile).
În continuare e vorba de pericole,care uneori ne preschimbă nu spre bine, deaceia cerința \"să-mi ocrotești cristalul
de valul cel viclean.\"
Mulțumesc pentru sfaturi, depun efort, se primește încă nu prea-prea, ca la orice \"urcuș\"

O istorie ce m-a ținut înțepenită din start pînă în final(a doua jumătate citind-o cam prin ceață).De n-aș fi sigură că e o întîmplare reală, aș fi plecat fruntea în fața acestei bogate imaginații, dar o plec în fața generozității și nobleței sufletești a tuturor personajelor din \"poveste\" (cu excepția posesorului BMW).
Pe lîngă respectul pentru pana iscusită, ai deșteptat și un sentiment de venerație pentru calitățile umane.
Încîntată și profund emoționată. Consider o crimă că nu poate fi citită de toți colegii noștri de condei.
Toată admirația mea, Maiestre.

Un model extraordinar de \"plecare a capului gata tăiat\". Să nu-ți fie cu supărare Maiestre, dar grozav \"m-a amuzat\" și vreau să pun o vorbă pentru tine:
Nu-mi pasă stau pe vîrf de-Olimp, ori undeva în fundătură, cei așteptați mă vor găsi, deaceia cedez al meu 0(zero) în favoarea suferindului Gongu Viorel, implorînd acest -10 să mi-l cedați mie ca pe o favoare.
Cu plecăciuni și speranțe o elevă recunoscătoare.

Nimic neobișnuit, m-am deprins deacum că poeziile tale, asemeni unui arcuș descperă și mîngîie strunele din inima mea, făcînd-o să se tulbure, să se-nfioare, să cînte...
Posezi o enormă bogăție sentimentală, care ajunge pentru toți \"flămînzii\" și \"însetații\" de poezie frumoasă.

Spada în teacă, Profesore!
În comentariul \"Boerului\" (nu te supăra Valentine, nu e de rău) am sesizat nu critică împotriva mea, dimpotrivă- o apreciere măgulitoare în raport cu cei ce folosesc \"metafora rebusistică\". Ai citit fraza:\"Sunt surprins să descopăr în creațiile Dumneavoastră o insulă de senin și suavitate feminină. Perseverați în naturalețe!\".
Totuși, vă sunt adînc recunoscătoare pentru protecție și cuvinte flatante(ultimul cuvînt cules din dex, sper l-am nimerit, dacă nu, primesc critica anticipat).
Cît privește observațiile la poezie, le consider obiective și mă grăbesc să fac schimbările propuse.
Mulțumesc pentru trudă și fidelitate.

Dragă Profesorule, cu toată afecțiunea ce ți-o port, totuși astăzi voi fi \"încăpăținată ca o buruiană\" și voi lupta \"pînă la ultima picătură de sînge\".
măr-ți-șor ne-du-blat fă-ră chip,(9 silabe)
tra-(să-n) țea-pă pe pro-pri-ul ghimp.(9 silabe)!!!
Toate versurile pare au 9 silabe, cele impare -10.
Dacă mă sfătui să nu mai folosesc cuvîntul \"Ghimp\", fie, cedez, la obiect nu sunt tare, poate nu e chiar poetic, dar de aici nu-l dau, îi stă bine.
\"trasă-n țeapă pe propriul ghimp.\"-e vorba de o autopedepsire.
Strofa a 4 e inima poeziei, n-o cedez nici în ruptul capului. O explic:
\"Spectator la a sa-nmormîntare
îngropată de vie să fii...\"-și-a luat \"adio\" să plece, să nu mai scrie, deși e vie, să nu mai existe. Dar rămîne ispita de a continua să citească versurile autorului îndrăgit, care o inspiră \"să conceapă fii\"- să zămislească noi poezii, deaceia întrebarea:
\"Va tăcea rima ta trădătoare...\"-vei reuși să nu scrii și să nu postezi noi poezii?
Sper că am fost convingătoare.

Mulțumesc Olga de vizită și de \"binișor\", iar cu \"denumirea\" facem noi ceva... cumva...să \"aibă legătură\".

Mulțumesc, Valentin pentru vizită și sfatul pe care-l voi urma cu plăcere.

Valentin Boeru, mulțumesc de trecere și apreciere caldă.
Cît privește ideea despre \"metafora rebusistică\" și ce urmează, ai perfectă dreptate. Dar și aici e o chestie de gust.

O superbă \"lecție\" de poezie, dragoste și gingășie. Mi-e plăcut să citesc și să trăiesc emoțional aceste versuri, ce mă îndeamnă să revin.

Mulțumesc de vizită și de trecere, Luoana Maria, mă bucură coincidențele.
Ești azi generos și încîntător, Profesore, aproape m-ai lăudat. Nu prea simt \"ritm deficitar\" în versurile cu pricina, dar sunt cuminte și accept. Și nu atît din motivul ritmului, ci pentru că-mi par mai frumos construite versurile ce mi le propui.

Mulțumesc, Viorel pentru analiza instructivă ce m-a ajutat să descopăr încă o taină a verbului așezat sub rimă.
Și pentru ora de gramatică, mulțumesc domnului Paul Bogdan. M-am grăbit să corectez.

Mulțumesc, bunul meu profesor pentru apreciere, efortul nu mi-a fost zădarnic, în sfîrșit am primit o notă mai de trecere.
Însă pe Olimp nu mă grăbesc, e mai ușor a urca, decît a te menține. Deaceia prefer să continui urcarea în speranța că profesorul meu fidel va fi mereu alături, e mult mai mult decît o altă pagină.

O poezie, căreia atingîndu-i finalul, vrei s-o trăiești din nou de la început, deaceia, abia acum, după multe lecturi, recunosc: sunt încîntată.
Și dacă nu e cu supărare, Profesore, încearcă acest vers,în care pare că seforțează accentul în cuvîntul \"totul\" pe silaba a doua, ce nu e firesc.
\"Ningând totul cu vise, se\'ntinde pe sub flori,\"
un pic modificat,
\"Ningând cu vise totul, se\'ntinde pe sub flori,\"

Mulțumesc, bunii mei vizitatori Adelina Labic și Grig Salvan pentru cuvinte încurajatoare, dar după cum ai menționat Grig, tot elogiul aparține neobositului maestru Viorel Gongu, care mi-a descoperit unele din tainele gustului și culorii cuvîntului. Dar sunt sigură că \"încă mai este pînă departe\".

Acum e perfect!!!
Și nu e vorba de \"soție meticuloasă\", mai degrabă elevă sîrguincioasă pentru care fiecare cuvînt al Profesorului îndrăgit e o lege scrisă pe inimă.
Iar poezia e cu adevărat frumoasă, aeriană cu un ritm melodios.

Mihai, mulțumesc de vizită și încurajare.
Cred că un pic exagerezi, oricum îmi e foarte plăcut.

Foarte frumoasă poezie. M-a emoționat profund.

Versul
\"Cu numele șterse, de lacrimi, de ani, de ploaie și ninsoare,\"
are niște probleme de accent, ar suna mai bine așa
Cu nume șterse de suspine, de ani, de ploaie și ninsoare
Dar, mă rog, voia Boierului.