În abur

Versuri foarte originale, inspirate şi pline de lumină! Felicitări! O adevarată revelaţie să le citeşti!

... chiar dacă nu ți-am dat nici un semn pînă acum (și poate ar fi fost cazul măcar atunci cînd și tu mi-ai dat un semn de receptare mie)am urmărit evoluția ta spectaculoasă, în parte și sub bagheta maestrului Viorel Gongu dar în cea mai mare parte sub forța ta interioară, sub preaplinul tău sufletesc ce se cerea debordat dar nu oricum ci turnat în forme din ce în ce mai aproape de desăvîrșire.Acum totul curge în deplină armonie și cantabilitate în versuri bine masurate dar in același timp sprințare, nesilite, dezinvolte.Iar trăirea e la cote maxime, copleșitoare uneori. Și nemaipomenit de feminină. Îți trăiești cu maximă acuitate feminitatea asumată ca destin, sens și frumusețe potențială a vieții.Cît de specific feminină e frica! nu cea primară ci teama femeii de a fi respinsă de \"zidul\"care e adesea bărbatul.Și de aici sublimele deghizări ale femeii pentru a se strecura dincolo de orice zid și a se insinua în ființa celui iubit fără putință de a mai fi respinsă.Cu asemenea \"lecții\" vom învăța \"noi\" cu-adevărat sufletul feminin.

Mulțumesc, bunii mei vizitatori Adelina Labic și Grig Salvan pentru cuvinte încurajatoare, dar după cum ai menționat Grig, tot elogiul aparține neobositului maestru Viorel Gongu, care mi-a descoperit unele din tainele gustului și culorii cuvîntului. Dar sunt sigură că \"încă mai este pînă departe\".